Autor: Adrian Gheorghiță, vicedirector, AmCham Moldova

6,5 trilioane dolari SUA sau 5% din PIB-ul global este costul corupției la nivel mondial, conform datelor oferite în cadrul Forumul Economic Mondial 2018. Evident, țările din occident, precum și organizațiile internaționale din domeniu au conștientizat impactul malign al acesteia asupra prosperității națiunilor, încurajând adoptarea de acte internaționale, precum Convenția OCDE Anti–Mită, Parteneriatul Împotriva Corupției – Forumul Economic Mondial, Convenția Organizației Națiunilor Unite Împotriva Corupției, ultima fiind ratificată de către Republica Moldova în anul 2007.

În curând se fac doi ani de la intrarea în vigoare a Legii Integrității 82/2017. În premieră, aceasta presupune implementarea de către companii a unui anumit model comportamental, printre care dezvoltarea și respectarea normelor de etică a afacerilor, precum și aplicarea sistemelor de control intern. Așadar, se impune dezvoltarea unor coduri de etică ce guvernează procesele manageriale şi conduita corectă în afaceri în vederea respectării intereselor companiei, a acționarilor, partenerilor și consumatorilor. Sistemele de control intern trebuie să stabilească și să asigure:

  • mecanismul de prevenire şi detectare a fraudelor şi erorilor; 
  • politici şi proceduri de înregistrare a tranzacțiilor, care permit pregătirea declarațiilor financiare în concordanță cu standardele naționale de contabilitate; 
  • protejarea bunurilor şi a informațiilor deținute de organizațiile comerciale, cu excepțiile prevăzute de lege.

În prezent, în lipsa unor măsuri coercitive care să asigure aplicarea respectivelor cerinţe, precum și a unui mandat plenipotențiar al autorităților publice, este dificilă estimarea numărului de întreprinderi care au implementate sisteme de control intern și, respectiv, au elaborate coduri de etică.

În anul 2008, Siemens AG achita penalități de 1,6 miliarde USD către SUA și Germania într-un caz de corupere a oficialilor argentinieni. Johnson & Johnson urma să achite 70 milioane USD, întrucât a fost probată mituirea oficialilor din România, Polonia și Grecia de către subsidiarele acesteia, în cadrul unor contracte de achiziții de dispozitive medicale. Telia Sonera AG urmează să achite 965 milioane USD în cadrul unui dosar de corupție intentat la subsidiara sa din Uzbekistan. În toate aceste cazuri a fost aplicată legislația americană anticorupție ”Foreign Corrupt Practices Act”, companiile transnaționale devenind deosebit de prudente și precaute în stabilirea relațiilor de afaceri în țări precum Moldova, cu o piață relativ mică, dar cu un indice de percepere a corupției mult peste media mondială (Conform indicelui de percepere a corupției 2018 Transparency International, Moldova ocupă locul 117/180). 

În acest context, este evident că în Republica Moldova pionerii și promotorii implementării standardelor în domeniul eticii și conformității în afaceri sunt multinaționalele sau reprezentanțele acestora, care importă principiile occidentale de desfășurare a afacerilor, fiind impulsionați de anumiți factori, ca legislația americană anticorupție - FCPA sau cea engleză (UK Bribery Act) ambele având o aplicabilitate extra-jurisdicțională, eventuale prejudicii de reputație asupra cotațiilor bursiere, restricționarea accesului la anumite piețe sau la marii achizitori de bunuri și servicii. Chiar și companiile transnaționale cu o prezență istorică în Moldova, își dezvoltă un arsenal de instrumente de prevenire și combatere a riscurilor de corupție, prin adoptarea de coduri de conduită, proceduri de evaluare a riscurilor reputației furnizorilor, politici în domeniul donațiilor, sponsorizărilor și oferirii de cadouri; politici în domeniul gestionării conflictelor de interese; politici privind avertizarea împotriva neregularităților și cele de investigare, instituindu-se poziții separate pentru gestionarea aspectelor respective.

De rând cu marile corporații transnaționale, organizațiile internaționale de dezvoltare adoptă politica zero toleranță la corupție. Includerea companiilor în lista de excluderi (World Bank Listing of Ineligible Firms and Individuals) prohibește derularea afacerilor cu Grupul Băncii Mondiale, aceasta fiind preluată și de alte entități internaționale ca Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare,  Banca Asiatică de Dezvoltare, Banca Inter-Americană de Dezvoltare, Banca Africană de Dezvoltare. Pe lângă pierderi financiare, companiile și asociații acestora suferă un declin în privința reputației. Spre regret, companii moldovenești au fost și se mai regăsesc în această listă, până la soluționarea problemelor de integritate și implementarea programelor de conformitate.

Companiile locale privesc respectivele măsuri prudențiale a companiilor cu capital străin și a organizațiilor internaționale, drept suprabirocratizarea relației de afaceri și impunerea unor impedimente artificiale de acces la acestea, nedorindu-se conștientizarea faptului că piața autohtonă este doar un poligon de antrenament business, pentru a învăța noile reguli ale antreprenoriatului global. Implementarea noii abordări va oferi nu doar un cadru pentru asigurarea transparenței proceselor de conformitate intra-companie, dar și va răspunde eficient noilor nevoi ale pieței, rezultând, într-un final, îmbunătățirea avantajului competitiv.

AmCham Moldova este o asociație nonguvernamentală, non-profit a businessului privat din Moldova. AmCham Moldova are drept misiune promovarea comerțului și investițiilor americane, străine și locale în Moldova, colaborarea cu Guvernul Republicii Moldova și liderii comunității de afaceri pentru dezvoltarea unui climat de afaceri mai favorabil pentru comerț și investiții străine în Moldova. AmCham Moldova numără circa 130 companii,cu investiții din peste 20 de tări, reprezentând peste 34 de industrii din economia națională. Clubul de Etică și Conformitate în Afaceri are drept scop fromarea și educarea specialiștilor în conformitate pentru a promova cultura de integritate în cadrul comunității locale de afaceri.