Activitatea de lobby poate avea un impact foarte puternic asupra societății, întrucât legile și reglementările cele mai importante pot fi influențate de diverse grupuri de interese. Este, astfel, foarte important să se stabilească obligații de transparență a unor astfel de activități. Iar acest lucru se dorește să se facă printr-un proiect de lege adoptat tacit luni la Senat. Aceasta este a noua încercare de a reglementa lobby-ul în România, scrie avocatnet.ro.

Un proiect de lege privind transparența în domeniul lobby-ului și al reprezentării intereselor a fost adoptat tacit luni în ședința de plen a Senatului României. Dacă legea va fi adoptată și de Camera Deputaților, va exista o primă reglementare a activității de lobby în țara vecină. 

Varianta în care apare propunerea de lege acum are ca scop principal crearea unui cadru de transparență în ceea ce privește activitatea de lobby. Conform propunerii, lobby-ul se va referi la ”orice contact organizat și structurat cu reprezentanți publici pentru exercitarea unei influențe în interesul unui client”. Practic, influența va viza ”activitatea de legiferare și a proceselor decizionale la nivelul administrației publice centrale și locale”.

Cu alte cuvinte, lobby-ul va reprezenta activitatea prin care se influențează orice procedură de adoptare a unui act normativ (înțeles în sens larg, putându-se include aici chiar și acte administrative individuale, care vizează o singură persoană), activitatea fiind desfășurată în interesul unui client.

Totuși, același proiect de lege va limita sfera clienților în favoarea cărora poate fi influențat procesul decizional: e vorba, în principal, de clienți care desfășoară activitate de profit. Legea exclude expres de la aplicarea ei activități precum cele ale partidelor politice, cultelor, avocaților sau, indirect, a organizațiilor neguvernamentale.  

În ceea ce privește obligațiile prevăzute de lege, persoanele care vor desfășura activitate de lobby (indiferent că funcționează ca societăți de lobby sau ca lobby-iști in-house) vor trebui să fie înregistrați într-un registru special, numit ”Registrul de lobby și de reprezentare a intereselor”.

În același timp, obligațiile de transparență nu se limitează aici: persoanele care desfășoară activități de lobby, indiferent de modul cum sunt organizate, vor trebui să își desfășoare activitatea după un cod de conduită adoptat de acestea, însă făcut public.  

În rest, vor exista obligații specifice referitoare la informațiile pe care persoanele care desfășoară activități de lobby vor trebui să le facă transparente, cum ar fi descrierea activității lor.

Se poate vedea, astfel, că accentul reglementării este pe transparență, însă este important de observat că persoanele vizate de lege, lobby-iștii, sunt cooptați în procesul de reglementare, prin obligațiile vizând codurile de conduită. Astfel, legea ar permite o înțelegere mai aprofundată a fenomenului, existând oportunitatea de a se obține informații de la cei care desfășoară activitatea însăși.

Este important de observat, de asemenea, că aceasta nu este prima încercare de reglementare a activității de lobby. În țara vecină au mai existat opt propuneri legislative cu privire la activitatea de lobby. În general, acestea au fost clasate sau respinse definitiv de Parlament.