Educația juridică este o necesitate în țările est-europene, iar Republica Moldova nu este o excepție. Deși cetățenii trebuie să-și cunoască drepturile și să știe cum să acționeze atunci când sunt victimele unui abuz, în școlile din Republica Moldova nu se predă o asemenea materie. Judecătorul român Cristi Danileț, care de 10 ani merge prin instituțiile de învâțământ din țara vecină pentru a explica tinerilor ce drepturi și obligațiile pe care le au, a adus proiectul și în Republica Moldova. Într-un interviu pentru Bizlaw, Cristi Danileț ne-a vorbit despre necesitatea acestui proiect, de ce este important ca tinerii să fie informați sau cine trebuie să se implice. 

BizLaw: Dle Danileț, în opinia dvs. un elev educat juridic este un potențial infractor anihilat, un cetățean care va ști să ocolească legea sau un cetățean de bună-credință care va respecta legea?

Cristi Danileț: Educația unui bun cetățean trebuie să fie complexă, de la aspecte de etică și de religie, până la aspecte de politică și de legalitate. Din păcate, aceste aspecte sunt studiate separat, nu interdisciplinar. Or, educația juridică își propune să se focuseze pe aspecte de legalitate, dar să atingă și chestiunea educației de acasă, educației de la școală, educației de la biserică, educației de pe internet, educației din grupurile de prieteni. Un om educat juridic va fi...un om educat, căruia îi va fi imposibil să încalce legea și să rănească un semen de al său.

BizLaw: Cum a luat naștere Educația Juridică în România? De ce ați ales să aduceți acest proiect și în Republica Moldova? Știm că și 40 de avocați vor fi implicați în acest proces. Care va fi menirea lor?

Cristi Danileț: Acum peste 10 ani am început să merg prin școli și licee să explic copiilor lucuri banale despre drepturi și îndatoriri, despre stat și individ, despre lege și libertate. Însă nu la modul general, ca la educația juridică, ci cu exemple concrete din dosarele pe care le aveam de soluționat ca judecător în România, îngrijorat de creșterea numărului de minori vizat de acestea. În cursul timpului, s-a realizat un proiect structurat care implică instituții din sistemul de educație și cel de justiție, precum și sectorul de ONG-uri: profesioniștii dreptului merg în școli și licee pentru a ține ore de educație nonformală juridică, iar elevii  vin în vizite în tribunale. M-am gândit să export această idee și în Republica Moldova. De aceea am ales să vin aici și să îi pun pe profesori și juriști la aceeași masă și să facem să meargă proiectul și în țara dvs. Greutatea proiectului o vor duce avocații, extrem de inimoși să se implice.

BizLaw: Copiii răspund penal începând cu vârsta de 14 ani, însă puțini primesc această informație. Foarte rar am auzit cazuri în care părinții sau profesorii să le fi explicat copiilor că începând cu această vârstă pot ajunge la închisoare dacă comit anumite infracțiuni. În opinia dvs., de unde credeți că vine această indiferență din partea celor maturi?

Cristi Danileț: S-a creat falsa impresie că legea trebuie cunoscută doar de absolvenții de drept. În realitate, legea are ca destinatar pe orice cetățean, încă de când acesta se naște. Or, e un paradox să îi spune omului că el răspunde penal de la 14 ani și că nimeni nu poate invoca drept scuză necunoașterea legii, dar să nu existe o materie în școală unde să se predea legea. Cu părere de rău o spun: nici adulții, fie ei profesori, fie ei părinți, nu știu lucruri banale despre lege. Există o ignoranță extinsă. Ei bine, a venit vremea să spunem: STOP.

BizLaw: Este imposibil ca un minor, care pe lângă toate materiile pe care le studiază la școală, să cunoască și legile. Însă cum trebuie să-i fie explicat acest lucru astfel încât el să înțeleagă?

Cristi Danileț: Vom începe proiectul cu întâlniri nonformale: studenți și practicieni ai dreptului vor merge câte o oră la o clasă de elevi pentru a-i familiariza cu rostul legilor într-o societatea democrată, pentru a-i sensibiliza cu privire la importanța cunoașterii legii, pentru a-i atenționa cu privire la importanța vârstelor de 14 și apoi 18 ani, pentru a-i avertiza cu privire la posibilele sancțiuni în caz de încălcare.

Educația pentru lege și justiție trebuie făcută într-un limbaj non-tehnic, cu multe exemple și aspecte practice. Va fi, dacă vreți, un fel de drept în viața cotidiană.

BizLaw: Experiența pe care o avem la BizLaw ne-a demonstrat că Republica Moldova nu strălucește la capitolul cultură juridică. Oamenii nu își cunosc drepturile, nu cunosc ce trebuie să facă când se pomenesc într-o situație anume, la cine să apeleze etc.  Unde credeți că s-a greșit? Cine ar trebui să fie interesat de asemenea informații: statul, ca să aibă cetățeni informați, sau cetățenii, ca să cunoască cum să procedeze atunci când sunt victimele unor abuzuri?

Cristi Danileț: Problema lipsei de cultură juridică este comună în statele est-europene. Din cauza comunismului, oamenii s-au obișnuit să știe de frica altor oameni și mai ales a autorităților, iar când au o problemă să o rezolve într-un mod neetic, apelând la pile, cunoștințe, relații. La orele de educație juridică noi îi învățăm că lege e făcută să ocrotească drepturile, că justiția îi apără și că trebuie să aibă încredere în autorități.

BizLaw: Care sunt acele informații juridice elementare pe care orice cetățean trebuie să le cunoască?

Cristi Danileț: Orice cetățean trebuie să cunoască Constituția, să știe vârsta răspunderii penale și contravenționale, să știe cui să se adreseze când are o problemă juridică și că nu își poate face singur dreptate.

BizLaw: Ce rol trebuie să aibă avocații în educația juridică a cetățenilor și cum ar trebui să fie implicați în acest proces?

Cristi Danileț: Avocații, judecătorii, procurorii, polițiștii, consilierii juridici trebuie să se obișnuiască să fie prezenți în viața cetățenilor prin aceste lecții de educație juridică. Datorită unor protocoale instituționale încheiate de noi, ei vor acea acces în sălile de curs din școli și licee, pentru elevi începând cu vârsta de 12 ani. Este timpul astfel ca cei formați de societate să dea ceva înapoi societății.

BizLaw: Dvs. sunteți un judecător nonconformist, implicat civic. Ce atitudine au cei care ajung în fața dvs. pentru a le decide soarta?

Cristi Danileț: Îmi respect profesia și respect oamenii care vin în fața mea. Detest să fiu indus în eroare. Cei care sunt judecați de mine înțeleg ce li se întâmplă pentru că le explic procedurile. Sunt respectat atât în sala de judecată, cât și în afara ei.

BizLaw: În activitatea dvs. ați interacționat cu avocați din Republica Moldova? Dacă da, cum apreciați pregătirea lor?

Cristi Danileț: Am interacționat cu judecători și avocați. Unii îmi sunt chiar prieteni. Nu e mare diferență față de profesioniștii din România. Există o dorință de îmbunătățire a lucrurilor, dar încă mai este de lucrat la formarea unei mase critice.

BizLaw: În toți anii de când activați în calitate de judecător, a reușit vreun avocat să vă surprindă prin pledoaria sa. Dacă da, despre ce a fost?

Cristi Danileț: Nu mă las impresionat de avocați sau de vreo anumită parte. Nu mă interesează că e un avocat cu experiență mare sau profesor universitar ori că este un avocat stagiar. Îi tratez pe toți la fel.

Suprins am fost, dar în sens negativ: de exemplu, când avocatul pleda făcând referire la un alt dosar decât pe cel care îl discutam. Se mai întâmpla ca vreun avocat să vorbească mult și fără rost doar pentru a-l auzi clientul.

BizLaw: În februarie 2018, grefierii din România au ieșit la protest. Care a fost impactul pentru judecători și ce au obținut în urma manifestației? Vă întreb acest lucru pentru că în Republica Moldova situația grefierilor nu este una roz – salariile sunt extrem de mici, iar volumul de muncă – mare.

Cristi Danileț: În cursul anilor au protestat în masă și grefierii, și judecătorii. Primii pentru salarii, ceilalți pentru independența justiției. Ambele categorii au avut de câștigat. După mine, toți lucrătorii din sistemul de justiție trebuie foarte bine plătiți, pentru a nu avea grija zilei de mâine și a se preocupa exclusiv de soarta celor din fața lor. Cât privește reacția magistraților, ea este cumva la limita legii, pentru că nu avem voie să facem grevă. Dar reacția noastră – de a ieși în fața tribunalelor într-un protest mut – s-a impus în fața gravelor încălcări ale independenței justiției comise de către Parlament și de Guvern. În astfel de situații extreme, judecătorii nu mai sunt ținuți de obligația de rezervă și trebuie să se lupte pentru profesia lor.

BizLaw: Tot anul trecut în presă s-a scris despre o premieră în justiția din România, când un judecător din Cluj a dispus trimiterea unei citații pe Facebook, doar că într-un final aceasta nu a fost trimisă. Credeți că Facebook este un instrument care va putea fi utilizat inclusiv pentru citarea părților într-un proces?

Cristi Danileț: Noi deja cităm părțile pe email sau telefonic, ori le căutăm datele pe Facebook. În viitor anticipez judecata proceselor simple exclusiv online, cu ascultarea părților via skype sau videotelefon și comunicarea înscrisurilor între părți pe email. Justiția va deveni astfel mai rapidă și mai ieftină.

BizLaw: Cât de des a ajung în instanță cazuri de infracțiuni online? Mă refer la hărțuirea pe rețelele de socializare, intimidări, furt de identitate etc.? Discuțiile pe chat pot fi admise în calitate de probe din moment ce rețelele de socializare sunt considerate spații publice?

Cristi Danileț: În România ne confrutăm cu o creștere rapidă a două categorii de infracțiuni în rândul tinerilor: consumul de substanțe interzise (etnobotanice, droguri și medicamente) și cyberbullying-ul dintre care pornrevange este tot mai prezent. Azi oamenii comunică mult pe wapp și snapchat, de multe ori schimă poze intime. Acestea ajung apoi în spațiul public, postate de destinatar ca urmare a unei despărțiri sau certuri cu expeditorul. Legislația trebuie să se adapteze rapid.

Protecția datelor cu caracter personal și protejarea propriei imagini trebuie să fie valori garantate de legislație și apărate de justiție.

De aceea, cursurile de instruire în această direcție făcute cu avocați, procurori și judecători sunt absolut necesare. Însă, revenind la educația juridică, afirm că este mult mai ușor să previi decât să combați. De aceea, la întâlnirile cu noi, copiii trebuie învățați despre securitatea cibernetică, limitele libertății de exprimare și modalitățile de protejare a identității lor în mediul online și a demnității și imaginii lor.

BizLaw: Vă mulțumesc!