Autoritățile intenționează să completeze lista categoriilor de persoane care vor putea solicita asistență juridică garantată de stat. Autorii unui proiect de lege menționează că Legea cu privire la asistența juridică garantată de stat reglementează condițiile, volumul și modul de acordare a asistenței juridice garantate de stat întru apărarea drepturilor și libertăților fundamentale ale omului, intereselor lui legitime. Prin prisma art. 19 și art. 20 al acestei Legi sunt enumerate persoanele care beneficiază de asistență juridică garantată de stat.

Totodată, art. 11 alin. (2) din Legea cu privire la reabilitarea victimelor infracțiunii, statuează că victima infracțiunii de tortură, a tratamentului inuman și degradant beneficiază necondiționat de asistență juridică garantată de stat. Subsecvent, prevederile art. 58 alin. (4) pct. 2) stabilește că victima unei infracţiuni deosebit de grave sau excepţional de grave contra persoanei, victima torturii, tratamentelor inumane sau degradante, indiferent de faptul dacă este recunoscută în calitate de parte vătămată sau parte civilă, dispune de dreptul să fie asistată, în condiţiile legii, de un avocat care acordă asistenţă juridică garantată de stat în cazul în care nu dispune de mijloace băneşti pentru a plăti avocatul. Astfel, în vederea aducerii Legii în concordanță cu celelalte acte normative, se propune completarea art. 20 din Legea cu privire la asistenţa juridică garantată de stat cu includerea unei categorii de persoane beneficiare de asistență juridică garantată de stat indiferent de nivelul veniturilor.

În aceeași ordine de idei menționăm că în conformitate cu art. 4 lit. h) din Legea privind prevenirea şi combaterea traficului de fiinţe umane, prevenirea şi combaterea traficului de fiinţe umane se realizează în baza următorului principiu: accesul necondiţionat la protecţie şi asistenţă pentru victimele traficului de fiinţe umane.

Mai mult, articolul 12 paragraful 1 al Convenţiei Consiliului Europei privind lupta împotriva traficului de fiinţe umane, ratificată de către Republica Moldova, stipulează, inter alia, că ”Fiecare Parte va adopta măsurile legislative şi alte măsuri necesare pentru a asista victimele în reabilitarea fizică, psihologică şi socială. O astfel de asistenţă va include cel puţin: consiliere și informații privind, în special, drepturile prevăzute de lege pentru ei și serviciile ce le sunt puse la dispoziție, într-o limbă pe care acestea o pot înțelege şi asistență care să permită ca drepturile și interesele lor să fie prezentate și luate în considerare în etapele procedurii penale desfășurate împotriva autorilor de infracțiuni”.

Din aceste considerente ar fi necesar includerea acestor categorii de persoane care ar beneficia de asistență juridică garantată de stat. Ba mai mult, raționamentul rezultă și din faptul că sunt o categorie de persoane vulnerabile, iar în condiţiile în care solicită asistenţă juridică garantată de stat, întâmpină dificultăţi mari, în ceea ce priveşte prezentarea actelor solicitate, dat fiind faptul că în majoritatea cazurilor victimele solicită protecţie în cadrul urmării penale, ceea ce potrivit legii, este în interesul lor. Astfel, proiectul vine să completeze art. 20 din Legea nr. 198/2007 cu o categorie de beneficiari ai asistenței juridice garantate de stat - victime ale traficului de fiinţe umane.

În partea ce ține de persoana care solicită azil în cadrul procedurii de azil autorii inițiativei menționează că potrivit art. 28 lit. f) din Legea privind azilul în Republica Moldova, unul din drepturile care poate beneficia solicitantul de azil este: ”de a beneficia de asistenţă juridică în orice etapă a procedurii de azil, în condiţiile legii”. Ținând cont de faptul că, articolul respectiv acordă dreptul persoanei care solicită azil de a beneficia de asistență juridică, unicul act normativ care reglementează condiţiile, volumul şi modul de acordare a asistenţei juridice garantate de stat este Legea nr. 198/2007. Astfel, este necesar de a include în lista persoanelor care pot beneficia de asistență juridică și persoanele care solicită azil în cadrul procedurii de azil. Mai mult, aceste categorii de persoane nu prezintă testul la venit, pentru a beneficia de asistenţă juridică garantată de stat, fiind vulnerabili din punct de vedere că nu au posibilitatea de a prezenta setul de acte necesar prevăzut de actele normative, deoarece sunt cetăţeni străini şi în cele mai frecvente cazuri nu cunosc limba de stat.