După ce președintele Nicolae Timofti a lăudat ritmul de îmbunătățire a reformelor din Justiție, iar ministrul Vladimir Cebotari a numărat exact câte sute de acțiuni au fost făcute până acum, șeful Delegației UE în Moldova, Pirkka Tapiola, a punctat, mai mult eufemistic, că noi pur și simplu nu numărăm ceea ce trebuie. Astăzi, la ședința Consiliului național pentru reforma orgenelor de ocrotire a normelor de drept, președintele Nicolae Timofti, dar și ministrul Justiției Vladimir Cebotari, au ținut să amintească toate proiectele de legi propuse până acum, fiind pus accentul pe cea mai importantă dintre ele - Legea Procuraturii. Dacă Timofti a spus că acești pași sunt o dovadă a faptului că lupta cu corupția are loc cu adevărat, Cebotari chiar a numărat acțiunile realizate până acum. Am reușit exact 376 de acțiuni „Știm deja că Strategia de reformă în sectorul justiției a început în 2011. În total au fost prevăzute 487 de acțiuni. Acum avem realitate 376, celelalte -101 fie sunt în proces de realizare continuă fie sunt restanțe sectoriale. Dacă e să ne referim la numărul total de proiecte, ar fi aproximativ 65 de acte, dintre care 3 în domeniul reformei procuraturii, 19 – în domeniul reformei instituționale, 9 - în domeniul drepturilor omului, 13 în combaterea corupției, 3 reglementează regimul de confiscare extinsă, 13 se refă la accesul la justiție, iar alte 7 se referă la sistemul judecătoresc”, a informat Vladimir Cebotari. Ministrul a enumerat legile promulgate, dar și cele aflate în Parlament, votate în prima lectură și a adăugat că multe lucruri mai rămân de făcut. În discursul său, șeful Delegației UE a vorbit ferm despre ce avem cu adevărat în justiție. Diplomatic, așa cum îi dictează funcția, Tapiola a spus că este important să renunțăm la reformele de cantitate și să ne axăm pe cele de calitate. Reforma ar putea fi compromisă din interior „Reforma justiției este cu adevărat reforma-cheie care va mișca societatea înainte. Apreciez toate lucrurile spuse până acum, dar aș vrea să notez că suntem cu adevărat într-un moment de răscruce în privința reformei sectorului justiției, deoarece ne apropiem de finalizarea termenului prevăzut de strategie. Ca să parafrazez, dar a și fost spus în cadrul comisiei parlamentare de cooperare UE-Moldova, trebuie să trecem de la cantitatea reformelor, la calitatea lor, astfel ca oamenii să vadă cu adevărat schimbări, iar acest parametru este unul foarte important în perioada evaluărilor”, a spus Tapiola. Ambasadorul a ținut să precizeze că Legea Procuraturii nu este de ajuns. Riscuri încă există, iar acestea pot compromite întregul proces. „Adoptarea Legii procuraturii nu este de ajuns. Legislația secundară trebuie adusă în concordanță cu noile prevederi. Există îngrijorarea în societate și printre partenerii externi că această reformă ar putea fi compomisă de factori de rezistență interni. Este un aspect crucial.  Dacă această reformă nu va fi implementată, alte reforme nici nu-și au rostul, pentru că nu vor putea fi implementate integral.  Sectorul de business și investițiile efectuate în această țară depind foarte mult anume de sectorul justiției. Noi vrem să vedem investiții, locuri de muncă”, a adăugat Tapiola. Critica, înlocuită cu laude Și pentru ca să nu ne grăbim cu laudele, șeful UE în Moldova a amintit și despre concluziile raportului Consiliului Europei care spune că clar că la capitolul independența justiției încă există probleme. Tot în cadrul ședinței de astăzi, președintele țării, Nicolae Timofti și-a schimbat schimbat brusc retorica, laudând justiția. Aceasta în condițiile în care acum două luni se arăta dezamăgit de contribuția directă a sistemului judecătoresc la cele două mari șocuri pentru moldoveni - spălătoria rusească și frauda bancară.