Doi bărbați au ajuns în fața judecătorilor după ce nu au putut împărți 21 de oi. Mai exact, în cererea de chemare în judecată, unul dintre ei, reclamantul, l-a acționat în judecată pe celălalt pentru că nu vrea să-i întoarcă oile. Reclamantul le-a lăsat în grija pârâtului și a plecat în străinătate, iar vara, când revenea în țară, îi achita pârâtului bani pentru că avea grijă de ovine și primea laptele.

În 2012, reclamantul a cerut să-i fie întoarse oile, însă a fost refuzat. Și asta pentru că ar fi trebuit să achite pârâtului suma de 20 de mii de lei pentru iernatul ovinelor. Peste patru ani, reclamantul s-a adresat din nou ca să-i fie întoarse oile, însă pârâtul i-a comunicat că nu mai are nici o ovină de la el. Reclamantul a depus plângere, iar pârâtul a fost sancționat contravențional. Tot atunci a solicitat să-i fie acordat prețul ovinelor și venitul ratat în mărime de peste 78 de mii de lei. Cererea nu a fost satisfăcută. Prin urmare, în instanța bărbatul a solicitat să-i fie încasată din contul pârâtului suma de peste 78 de mii de lei. 

Pârâtul a depus cerere reconvențională și a solicitat încasarea de la proprietarul oilor suma de peste 137 de mii de lei drept prejudiciu material și cheltuielile de judecată în mărime de 5 mii de lei. Acesta a motivat că proprietarul oilor nu i-a achitat banii pentru îngrijirea animalelor decât până în anul 2012. Bărbatul a indicat că proprietarul animalelor și-ar fi luat oile, dar nu a achitat pentru munca depusă timp de cinci ani. 

Prin hotărârea instanței de fond ambele cereri au fost respinse ca fiind neîntemeiate, iar bărbații au fost obligați să achite 2343 de lei și, respectiv, 4132 de lei drept taxă de stat. Instanța a precizat că nu a fost respectată forma contractului prin care urma să se stabilească drepturile părților, obligațiile, termenii de execuție și termenii de achitare. La fel, judecătorii au precizat că nu există niciun act de predare-primire a animalelor pentru a aprecia apariția drepturilor și obligațiilor reciproce. 

Instanța de apel la fel le-a respins solicitările ambelor părți. Proprietarul animalelor a depus recurs și a solicitat ca dosarul să fie trimis la rejudecare. Pretenția acestuia nu a fost satisfăcută însă de către Curtea Supremă de Justiție și a declarat recursul drept inadmisibil.