Sesizarea unui judecător cu privire la  constituționalitatea prevederilor art. 435, alin. (1) și (2) din Codul Contravențional a fost declarată inadmisibilă de Curtea Constituțională.

Normele contestate de magistrat prevăd:

”(1) Reţinerea nu poate depăşi 3 ore, cu excepţia cazurilor prevăzute de prezentul articol.

(2) Reținerea poate fi aplicată pe un termen mai mare decât cel indicat la alin. (1), cu autorizația judecătorului de instrucție, dar nu mai mult de 24 de ore:

a) până la examinarea cauzei contravenționale – persoanei suspectate de săvârşirea unei contravenții pentru care sancțiunea prevede arestul contravențional;

b) pentru a identifica persoana şi a clarifica circumstanțele contravenției – persoanelor care au încălcat regulile de şedere a cetățenilor străini şi apatrizilor în Republica Moldova, regimul frontierei de stat, regimul zonei de frontieră sau regimul punctelor de trecere a frontierei de stat.”

Judecătorul s-a adresat Curții considerând neconstituțională sintagma ”… reținerea poate fi aplicată pe un termen mai mare decât cel indicat la alin. (1), cu autorizația judecătorului de instrucție…”.

Acesta a arătat în argumentarea excepției de neconstituționalitate că dispozițiile contestate, care stabilesc faptul că reţinerea poate fi aplicată pe un termen mai mare de 3 ore, cu autorizaţia judecătorului de instrucţie, dar nu mai mult de 24 de ore, nu corespund exigențelor calității legii, pentru că nu reglementează cu suficientă claritate intervalul de timp necesar ca persoana reținută în cadrul unui proces contravenţional să fie adusă în fața unui judecător de instrucţie, ceea ce contravine Constituției.

Magistratul a menționat că într-o speță aflată pe rolul Judecătoriei în care activează, persoana bănuită de săvârșirea unei contravenții  a fost reținută de agentul constator în data de 4 februarie, ora 17:45, dar a fost dusă în fața judecătorului de instrucție a doua zi la ora 9:52, adică s-a aflat în stare de reținere mai mult de 3 ore, fără a exista o autorizație a judecătorului de instrucție în acest sens.

În speță, acest lucru a avut loc din motive obiective, persoana fiind reținută în afara programului de lucru a instanței, prezentarea acesteia în fața judecătorului de instrucție fiind posibilă doar a doua zi.

Analizând argumentele autorului, Curtea a decis să declare sesizarea inadmisibilă menționând că problema aplicării efective a Codului contravențional nu prezintă o problemă de constituționalitate, atât timp cât nu încalcă o prevedere constituțională. În opinia Curții, pentru că durata de 24 ore, stabilită de Codul contravențional pentru reținere, nu depășește termenul de 72 de ore prevăzut de articolul 25 alin. (3) din Constituție, acest din urmă articol nu este încălcat.