Centrul Național Anticorupție (CNA) a publicat recent un Studiu privind sentințele pe acte de corupție, adoptate de instanțele de judecată în perioada 2018, în care au analizat evoluţia practicii judiciare privind aplicarea legii penale pe cauzele de corupţie și au venit cu mai multe concluzii și recomandări.

Potrivit CNA, analiza sentinţelor pe dosarele de corupţie desprinde, în general, asigurarea respectării de către instanţele de judecată a prevederilor legale. Instituția a constatat sporirea atenţiei magistraţilor în privinţa examinării cauzelor pe această categorie de dosare, care ar fi generată de modificările legislaţiei procesual penale şi de activitatea organelor de drept specializate.

CNA menționează următoarele constatări care confirmă contribuţia la sporirea calităţii actului justiţiei pe cazurile de corupţie:

  • menţinerea în mare parte de către instanţa de fond a încadrării juridice a acţiunilor inculpaţilor cu care aceştia au fost trimişi în judecată;
  • sporirea numerică a cazurilor de judecare a cauzelor pe infracţiuni de corupţie în procedura simplificată (prevăzută de art. 3641 CPP);
  • argumentarea mult mai detaliată a sentinţelor, inclusiv la individualizarea pedepselor inculpaţilor.

În acelaşi timp, CNA a stabilit și mai multe omisiuni în cadrul întocmirii sentinţelor, depistate şi în cadrul studiilor precedente:

  • aplicarea neuniformă a prevederilor legislaţiei procesual penale la încadrarea juridică a acţiunilor inculpaţilor la săvârşirea mai multor episoade pe acelaşi tip de infracţiune;
  • acordarea unei duble valenţe juridice unei circumstanţe atenuante, îndeosebi la procedura simplificată de judecare;
  • invocarea unor circumstanţe nerelevante pentru persoanele publice, drept circumstanţe ce atenuează răspunderea penală;
  • neaplicarea pedepsei privării de dreptul de a ocupa anumite funcţii sau de a exercita o anumită activitate, deşi infracţiunile sunt săvârșite în timpul îndeplinirii obligaţiilor de serviciu sau în timpul exercitării unei anumite activităţi de către inculpaţi.

Potrivit CNA, mai puţin observată este creşterea eficacităţii normelor penale, ce stabilesc pedeapsa pentru crimele de corupţie şi conexe corupţiei. În analiza efectuată, CNA a formulat următoarele deduceri:

  • scăderea considerabilă a aplicarii pedepsei cu închisoare cu executare reală, fapt care în mare măsură se datorează aplicării pedepselor alternative, care sunt stabilite în calitate de sancţiune pe infracţiunile de corupţie;
  • creşterea substanţială a valorii medii a mitei la traficanţii de influenţă, suma medie a mijloacelor băneşti pretinse constituind 109.528 lei pentru bărbaţi şi 62.914 lei pentru femei.

Potrivit studiului, atât corupţii, cât şi corupătorii manifestă o reacţie firească în circumstanţele unui pericol real de a fi identificate şi trase la răspundere penală. În condiţiile participării personale la actele de corupere pasivă sau activă, persoanele implicate riscă o pedeapsă cu severitate dublă, iar potrivit CNA tot mai puţine persoane publice pretind şi primesc personal bunuri, servicii, privelegii sau avantaje ilicite.

Centrul menționează că similar stau lucrurile şi cu corupătorii, care în majoritatea cazurilor folosesc serviciile traficanţilor de influenţă, asigurând o încredere şi stabilitate infracţională.

Astfel, CNA consideră că ar fi oportună revizuirea pedepselor stabilite pentru actele prevăzute de art. 326 Cod Penal (traficul de influență), în sensul majorării sancţiunilor penale.

În prezent, art. 326 prevede următoarele sancțiuni:

  • Pretinderea, acceptarea sau primirea, personal sau prin mijlocitor, de bani, titluri de valoare, servicii, privilegii, alte bunuri sau avantaje, pentru sine sau pentru o altă persoană, de către o persoană care are influenţă sau care susţine că are influenţă asupra unei persoane publice, persoane cu funcţie de demnitate publică, persoane publice străine, funcţionar internaţional, pentru a-l face să îndeplinească sau nu ori să întârzie sau să grăbească îndeplinirea unei acţiuni în exercitarea funcţiei sale, indiferent dacă asemenea acţiuni au fost sau nu săvârşite - de la 100.000 lei la 150.000 lei sau cu închisoare de până la 5 ani pentru persoanele fizice, și de la 200.000 lei la 300.000 cu privarea de dreptul de a exercita o anumită activitate pentru persoanele juridice.
  • Promisiunea, oferirea sau darea unei persoane, personal sau prin mijlocitor, de bunuri, servicii, privilegii sau avantaje enumerate mai sus, pentru aceasta sau pentru o altă persoană, când respectiva persoană are sau susţine că are o influenţă asupra unei persoane publice, persoane cu funcţie de demnitate publică, persoane publice străine, funcţionar internaţional, în scopul indicat mai sus – de la 100.000 lei la 150.000 lei sau cu închisoare de până la 3 ani în cazul persoanelor fizice, și de la 150.000 lei la 250.000 lei cu privarea de dreptul de a exercita o anumită activitate pentru persoanele juridice.
  • Aceleași acțiuni, săvârşite de două sau mai multe persoane; săvîrşite cu primirea de bunuri sau avantaje în proporţii mari; urmate de influenţa promisă sau de obţinerea rezultatului urmărit se pedepsesc cu amendă de la 150.000 lei la 200.000 lei sau cu închisoare de la 2 la 6 ani în cazul persoanelor fizice, și de la 250.000 lei la 500.000 lei cu privarea de dreptul de a exercita o anumită activitate în cazul persoanelor juridice.   
  • Aceleași acțiuni, săvârşite cu primirea de bunuri sau avantaje în proporţii deosebit de mari; în interesul unui grup criminal organizat sau al unei organizaţii criminale, se pedepsesc cu amendă de la 200.000 lei la 300.000 lei sau cu închisoare de la 3 la 7 ani în cazul persoanelor fizice, și de la 350.000 lei la 600.000 lei cu privarea de dreptul de a exercita o anumită activitate sau cu lichidarea în cazul persoanelor juridice.