Autor: Carolina Catan, Founding Partner, Biroul Asociat de Avocați ”Paladii, Catan și Asociații”

S-au menționat foarte multe referitor la faptul că activitatea din mediul online tot mai mult influențează viața reală.Faptul că angajatorii sunt activi în social media este deja un lucru cunoscut. Aceștia urmăresc fotografiile compromițătoare, informațiile sau comentariile negative, indiferent de proveniență. 

Nu mai puțin activi în social media sunt infractorii pentru a se informa referitor la potențialele victime ale unei înșelăciuni sau furt (de exemplu, pentru a verifica dacă o potențială victimă este plecată în vacanță sau nu).

Astfel, apare întrebarea ce este de făcut?

A fi absent în social media nu este o opțiune, deoarece în zilele noastre şi acest lucru este în detrimentul individului şi reputației sale.

Rezultatele căutărilor pe internet, postările pe blog, profilurile social media şi datele din presă conturează reputația virtuală aferentă. 

Nu trebuie uitat faptul că internetul strânge permanent și stochează date care îşi pun amprenta asupra modului în care suntem percepuţi.

În fapt, prezența în mediul online poate fi fie carte de vizită sau fie un cazier virtual.

Suntem cu toții cunoscuți cu noțiunea de cazier judiciar care este definit ca totalitatea datelor adunate de justiție referitoare la antecedentele judiciare ale unui individ. 

Profilul online al persoanei oferă însă mult mai multe informații și probe decât clasicul cazier judiciar eliberat de autoritățile statului.

În fapt, pentru configurarea profilului unei persoane, din ce în ce mai mult are pondere profilul sau online decât informația oferită de către autoritățile publice din bazele de date deținute.

Asta au înțeles și autoritățile publice ce au drept atribuții administrarea fiscală, verificarea integrității sau și mai grav organele de urmărire penală.

Astfel nu mai este un secret că fotografiile compromițătoare, informațiile sau comentariile negative şi informațiile incriminatoare, indiferent de proveniență acestora, pot forma temeiul unei bănuieli rezonabile din partea autorităților statului pentru a pune la îndoială buna reputație a persoanei, mai mult de atât postările sau fotografiile încărcate în mediul online pot constitui probe pentru incriminarea comiterii unei infracțiuni.

Un simplu exemplu - expunerea în mediul online de poze din vacanțe de lux, combinate cu declarația pe venit la zero în viața reală, ar constitui un temei suficient pentru autoritățile fiscale de a dispune un control fiscal.

Mai mult de atât, statul a mers mai departe de atât și a prevăzut la nivel legislativ prezența în mediul online ca sursă credibilă de informație. 

În acest sens a se vedea prevederile art. 8 alin. (2) lit. a) al Legii cu privire la prevenirea și combaterea spălării banilor și finanțării terorismului, prevedere ce obligă entitățile raportoare de a își verifica clienții din sursele deschise de informație, cum este și mediul online de altfel.

De asemenea un alt exemplu elocvent în acest sens sunt prevederile art. 22611 alin. (1) lit. d) Cod fiscal intitulat - surse indirecte de informații.

De asemenea din 19 iunie 2019, solicitanții de viză pentru Statele Unite înainte de a obține viza trebuie să prezinte, pentru verificare, profilurile de pe rețelele de socializare. 

Conform noilor reguli, aplicanții trebuie să spună care sunt profilurile pe care le-au utilizat în ultimii cinci ani pe următoarele platforme: Ask FMDoubanFacebookFlickrGoogle+InstagramLinkedInMySpacePinterestQzoneRedditSina WeiboTencent WeiboTumblrTwitterTwooVineVkontakteYouKu și YouTube.

Reputația virtuală poate fi afectată și de comentariile negative ale altor persoane, astfel acuzațiile de natură penală (chiar și neprobate), expuse în mediul online, ar constitui un temei suficient pentru orice instituție financiară în a refuza o tranzacție, sau chiar mai mult de atât - blocarea mijloacelor financiare de către unitățile de inteligență financiară.

În concluzie, putem afirma cu certitudine că profilul online al unui individ constituie un adevărat cazier virtual, ce ar conține totalitatea înregistrărilor făcute în mediul virtual cu privire la o anume persoană.  

Bineînțeles o soluție pentru gestionarea cazierului virtual ar fi monitorizarea permanentă cu ajutorul motoarelor de căutare, a informației asociate propriei persoane.

În ceea ce ne privește, pornind de la complexitatea reglementărilor juridice precum și însăși a mediului virtual considerăm că această activitate ar urma să fie realizată de niște profesioniști în domeniul reputației media.

De altfel BAA Paladii Catan și Asociații (CAPA) cu succes a reprezentat interesele clienților săi în procedurile pornite împotriva administratorilor motoarelor de căutare cum ar fi Google Europa, reușind blocarea mai multor informații pe motiv de încălcare a dreptului de a fi uitat sau de folosire a tehnicilor fake news cum ar fi clickbait. Acțiuni ce s-au soldat și prin penalizarea site-urilor ce promovau informația, și anume reducerea indicelui de indexare a site-ului de către motorul de căutare.