Curtea Constituțională a declarat inadmisibilă sesizarea unui avocat privind excepţia de neconstituţionalitate a sintagmei ”6 luni din momentul apariţiei” din art. 475 alin. (1) din Codul contravențional.

Articolul contestat prevede că procedura de revizuire se deschide în favoarea contravenientului în termen de cel mult ”6 luni din momentul apariţiei” unuia dintre temeiurile prevăzute la alin.(2) a art. 475 din Cod.

Autorul sesizării a invocat că termenul de ”6 luni”, prevăzut de norma contestată, este unul insuficient pentru exercitarea efectivă a dreptul la revizuirea procesului contravențional.

Potrivit avocatului, conținutul art. 475 alin. (1) din Codul contravențional este și discriminatoriu în raport cu prevederile legii procedural penale, unde acest termen este de un an.

Totodată, în legislația procesual penală, acest termen începe să curgă ”de la descoperirea” circumstanțelor prevăzute de Codul de procedură penală.

Autorul sesizării a mai invocat faptul că legislația contravențională nu prevede posibilitatea repunerii în termenul pentru înaintarea cererii de revizuire a procesului contravențional.

În pofida argumentelor aduse de avocat, Curtea a declara sesizarea inadmisibilă din următoarele motive:

  • autorul excepției a solicitat controlul constituționalității textului ”6 luni din momentul apariţiei” de la articolul 475 alin. (1) din Codul contravențional, dar în motivarea sesizării s-a referit la textul ”din momentul apariţiei”.
  • autorul excepției a menționat că, în contextul calculării termenului de depunere a cererii de revizuire, textul ”din momentul apariţiei” de la articolul 475 alin. (1) din Codul contravențional este mai puțin favorabil decât textul ”de la descoperirea circumstanţelor” de la articolul 459 alin. (1) din Codul de procedură penală. Potrivit Curții, deși modul de calculare a termenului de depunere a cererii de revizuire a procesului contravențional poate fi problematic în contextul unor motive de revizuire, în cauza în care a fost ridicată excepția, revizuirea a fost solicitată pentru că a intervenit o lege nouă [Legea nr. 208 din 17 noiembrie 2016], care ameliorează situaţia contravenientului. Curtea reține că în cazul adoptării unei legi noi este rezonabil ca termenul de depunere a cererii de revizuire a procesului contravențional să curgă din momentul în care legea în discuție a intrat în vigoare, nu din momentul în care legea nouă a fost descoperită de către revizuent. În acest caz operează principiul potrivit căruia nimeni nu poate invoca în apărarea sa necunoașterea legii (nemo censetur ignorare legem). Curtea reține că în contextul motivului de revizuire prevăzut de articolul 475 alin. (2) lit. c) [legea nouă înlătură caracterul contravenţional al faptei sau ameliorează situaţia contravenientului în a cărui privinţă nu a fost executată integral sancţiunea contravenţională] din Codul contravențional, textul de lege contestat face posibilă depunerea cererii de revizuire în termen, sub condiția că revizuentul manifestă o diligență rezonabilă. Așadar, Curtea constată că acest capăt al sesizării este nefondat.
  • autorul excepției menționează că dispozițiile contestate sunt neconstituționale pentru că nu asigură posibilitatea repunerii în termen în situația depunerii cererii de revizuire după expirarea termenului de 6 luni. Sub acest aspect, deși posibilitatea repunerii în termen a cererii de revizuire poate fi justificată în contextul unor motive de revizuire a procesului contravențional, Curtea reține că nereglementarea acestei posibilități trebuie examinată prin prisma faptului că, în prezenta cauză, revizuirea a fost solicitată pentru că a intervenit o lege nouă care ameliorează situaţia contravenientului. Astfel, chiar dacă dispozițiile contestate ar prevedea posibilitatea repunerii în termen a cererii de revizuire depuse după expirarea termenului de 6 luni, Curtea reține că din jurisprudența CtEDO rezultă că aceasta ar putea avea loc doar dacă există circumstanţe cu caracter substanțial şi convingător, deoarece prin repunerea în termen se pune în discuție o hotărâre judecătorească definitivă și irevocabilă, protejată de principiul res judicata. Faptul că legea nu prevede posibilitatea repunerii în termen în situația unei cereri de revizuire depuse în legătură cu intrarea în vigoare a unei legi noi care ameliorează situaţia contravenientului nu reprezintă o soluție legislativă care încalcă dreptul la un proces echitabil. De altfel, necunoașterea legii nu reprezintă o circumstanță cu caracter substanțial şi convingător care ar justifica repunerea în termen. Prin urmare, Curtea a reținut că și acest capăt al sesizării este nefondat.