Un judecător de la instanța de prim nivel din Chișinău a solicitat Curții Constituționale să examineze procedura de consemnare a declarațiilor depuse în procesul penal. Și anume, conforminatea art. 337 din Codul de procedură penală cu art. 1, 16, 18, 20, 24, 25, 54 din Constituție.

Norma contestată reglementează procedura de consemnare a declaraţiilor părţilor şi ale martorilor în şedinţa de judecată. Și anume faptul că:

  • declaraţiile inculpatului, părţii vătămate, părţii civile, părţii civilmente responsabile şi ale martorilor în şedinţa de judecată se consemnează în scris de grefier, ca documente separat care se anexează la procesul verbal. Declaraţia scrisă se citeşte de către grefier, iar dacă persoana care a depus-o cere, i se oferă posibilitatea să o citească. Dacă persoana care a depus declaraţia confirmă conţinutul ei, o semnează pe fiecare pagină şi la sfârşit. Dacă persoana care a depus declaraţia nu poate semna sau refuză să o semneze, despre aceasta se face menţiune în declaraţia consemnată, indicându-se motivele refuzului.
  • declaraţia scrisă se semnează de preşedintele şedinţei şi de grefier, precum şi de interpret, în cazul în care acesta a participat la declaraţie;
  • dacă persoana care a depus declaraţia revine asupra vreuneia din declaraţiile sale anterioare sau face completări, rectificări sau precizări, acestea se consemnează şi se semnează în condiţiile articolui 337 din Codul de procedură penală.

Contestația a fost depusă într-un dosar penal deschis unei companii imobiliare și directorului acesteia. În cadrul ședinței preliminare s-a stabilit că inculpatul nu-și recunoaște vina și nu optează pentru examinarea cauzei în procedură simplificată. Totodată, în lista probelor acuzării sunt incluși o sută de martori. Prin urmare, la Curtea Constituțională se contestă necesitatea de a consemna în scris declarațiile celor o sută de martori și altor părți ce vor fi audiate.

Autorul sesizării a solicitat Curții să facă un exercițiu de punere pe balanță a dreptului la un proces echitabil și necesitatea respectării procedurii stabilite de Codul de procedură penală.

Ca argument, judecătorul a indicat că un grefier dintr-o instanță de prim nivel are un salariu net de circa 4.500 de lei. Potrivit datelor statistice, circa 40 la sută dintre posturile de grefier sunt vacante. În sesizare se mai indică că ”grefierii nu trec cursuri de dactilografiere rapidă, când fiecărui deget îi revin literele sale, astfel fiecare grefier tapează declarațiile persoanei audiate în ședință cu viteza care îi este firească, care evident nu poate fi comparată cu viteza unei persoane special instruite să tapeze câte 300 de cuvinte per minut sau cu viteza unui aparat modern IT”.

Magistratul mai spune că în timpul procesului, persoana care face declarații se oprește la fiecare două – trei propoziții și așteaptă până când grefierul le va tapa, apoi iarăși rostește câteva propoziții și iar așteaptă. ”În așa mod, procesul de audiere a părților derulând cu viteza melcului”, se mai indică în documentul înregistrat la Curte.

Totodată, în procesul penal sunt termene strict stabilite. Prin urmare, autorul sesizării spune că ar fi binevenit ca în stituații urgente, și strict la aprecierea instanței de judecată, să fie făcute excepții de la procedura stabilită de art. 337 din Codul de procedură penală.

Prin urmare, magistratul a solicitat Curții Constituționale să declare parțial neconstituțional prevederea și să permită instanțelor ca în situația în care respectarea prevederilor normei este în detrimental actului de justiție, să audieze părțile și alți participanți ai procesului penal fără consemnarea imediată în scris a declarațiilor acestora. Transcrierea declarațiilor, în baza înregistrărilor audior a ședinței, să fie făcută în termen de până la trei zile după ședință.

Constestația depusă poate fi citită aici.