Autor: Irina Papuc

Republica Moldova a fost lăudată de către europeni pentru „cel mai ambiţios plan de consolidare a statului de drept" în anul 2011 când Ministerul Justiţiei a aprobat Strategia de reformare a sectorului justiţiei pentru următorii cinci ani. Timpul a trecut, însă reforma a rămas, în mare parte, literă moartă. Experţii străini sugerează că eşecul autorităţilor din Moldova a fost cauzat de două mari greşeli - planuri mult prea îndrăzneţe într-un termen scurt şi lipsă de aliaţi care să creadă cu adevărat că avem nevoie de reformă.

Marina Matic Boskovic, expert UE pentru Proiectul "Susținerea Coordonării Reformei Sectorului Justiției în Republica Moldova”, crede că reforma sectorului justiţiei a eşuat, în primul rând, deoarece Ministerul Justiţiei nu i-a convins pe cei care urmau să realizeze reforma de ce era nevoie de ea. Astfel, judecătorii, avocaţii, procurorii nu s-au grăbit să se angajeze într-o luptă oarecum străină opiniilor lor.

"Succesul reformelor din sectorul justiției depinde de cooperarea unei serii de actori instituționali pe care doar liderii puternici de reformă o pot construi. Conștientizarea și sprijinul pentru procesul de reformă a sistemului judiciar este esențial pentru evitarea impasului și susținerea reformelor pe termen lung. Procuratura și sistemul judiciar s-au simțit forțați și neascultați. Același sentiment l-au avut și judecătorii și procurorii care lucrează în alte instituții", punctează Marina Matic Boskovic în studiul său.

"Sistemul judiciar şi Procuratura - două cluburi închise"

În același timp, unele instituţii par să fi luat o atitudine de ripostă, este de părere experta. "Ministerul Justiţiei a simțit că aceste grupuri nu au fost sincer interesate și active și se pare că există un sentiment precum că sistemul judiciar și Procuratura reprezintă niște cluburi închise care au grijă de propriile lor interese și care nu servesc intereselor justiției sau societății", se mai arată în studiu.

În afară de împotrivirea unor instituţii ale statului, reforma justiţiei ar fi bătut pasul pe loc din cauza modului de organizare. Matic Boskovic se referă la grupurile de lucru, care au fost ineficiente.

"În timpul interviurilor s-a raportat că funcționarea grupurilor de lucru a fost prea formală. Doar ocazional au existat discuții cu privire la substanța activităților (...) Al doilea aspect ține de poziția dublă a rolului membrilor grupurilor de lucru. Și anume, membrii grupurilor de lucru sunt reprezentanții instituțiilor și de multe ori ei trebuie să raporteze cu privire la progresele înregistrate în instituția lor". La toate acestea se adaugă şi lipsa de consecutivitate - o dată cu schimbarea guvernelor se schimbă şi responsabilii, de cele mai multe ori până la funcţionarul de cel mai mic rang.

De asemenea, în opinia expertului, Republica Moldova s-a avântat să puncteze realizări prea îndrezneţe, într-un timp relativ scurt, fără să existe o analiză amplă şi realistă cu privire la costuri. În plus, autorităţile s-au axat mai mult pe activităţi, decât pe rezultat.

Măsuri realiste

În aceste condiţii expertul recomandă autorităţilor pentru anul 2016 să schimbe tactica. O soluţie ar fi ca următorul document de politici să se axeze în primul rând pe măsuri, autorităţile responsabile de aceste măsuri, termenul limită care li se acordă şi pe fondurile necesare. Nu în ultimul rând, autorităților li se recomandă să stabilească indicatori de impact şi de rezultat pentru fiecare activitate. În acest sens, putem face referire, de exemplu, la numărul moldovenilor din păturile social vulnerabile care au beneficiat de asistenţă juridică şi care este opinia lor faţă de calitatea serviciilor de care au beneficiat. Amintim că Strategia de reformare a sectorului justiţiei a fost aprobată în 2011, iar termenul de implementare a fost stabilit pentru cinci ani. Republica Moldova a beneficiat în această perioadă de sume importante de bani din partea partenerilor europeni pentru realizarea reformei - peste 70 de milioane de euro. Precizăm că în ultimii 5 ani s-au schimbat cinci guverne.