Autor: Irina Papuc În Republica Moldova justiţia se face şi la telefon, iar în funcţii publice ajung persoane compromise, convenabile unor grupuri de interese. Este constatarea Serviciului de Informaţii şi Securitate, care anunţă că are nevoie de mai multe pârghii pentru a verifica candidaţii la funcţii publice. SIS argumentează că legea adoptată în 2008 a fost, timp de aproape şapte ani, inutilă în lupta contra corupţiei. În Moldova funcţionează, din anul 2009, o lege care prevede fără excepţie verificarea persoanelor care deţin funcţii publice şi a candidaţilor la funcţii publice, însă SIS - instituţia care trebuie să se ocupe de verificare - invocă, după şapte ani, lipsa pârghiilor suficiente. Potrivit Notei Informative, anexate la un proiect de lege, până acum sunt supuşi verificării doar funcţionarii şi candidaţii  pentru Consiliul Superior al Magistraturii, Procuratura Generală, Ministerul Apărării, Ministerul Mediului şi Ministerul Afacerilor Externe şi Integrării Europene. Chiar şi în cazul acestora, SIS vorbeşte despre protecţionism din partea şefilor instituţiilor care au iniţiat verificările, prin „dosirea” unor informaţii compromiţătoare. Justiţia „ocroteşte” oamenii compromişi Deşi SIS nu face trimitere în Nota Informativă la cazuri concrete, instituţia atenţionează că în Justiţie acced persoane care nu au o reputaţie ireproşabilă, aşa cum cere Legea.  „Considerăm că statul urmează să prevină deţinerea anumitor funcţii, în special în organele de justiţie, de ocrotire a normelor de drept, de către persoane care sunt compromise în faţa societăţii civile sau au un trecut dubios, or acest fapt atrage o anumită bănuială privind calitatea actului de înfăptuire a justiţiei sau de guvernare”, se scrie în Nota Informativă. În acelaşi document, SIS face trimitere la justiţia „prin telefon” şi propune să fie permisă, prin lege, ridicarea informaţiilor privind convorbirile telefonice ale persoanelor supuse procedurii de verificare, cu autorizarea judecătorului de instrucţie. Legea, în noua sa redacţie, ar urma să le permită celor de la SIS să extindă verificările nu doar asupra persoanelor publice, ci şi în cazul rudelor acestora. Motivul – cei care deţin funcţii publice au averi câştigate contrar legii, care întrec valoarea de 1 milion de lei, însă proprietăţile sunt înregistrate, de cele mai multe ori, pe persoane apropiate. Astfel, limitările legale le-ar interzice celor de la SIS să facă regulă. Totodată, responsabilii de verificări cer să li se permită să acumuleze informaţii de la persoane fizice şi juridice, inclusiv din mass-media, până acum fiind acceptate doar informaţiile furnizate de către instituţiile publice. SIS operează cu date incomplete Încrederea în sectorul justiţiei a fost puternic afectată în ultimii ani, în mare parte, din cauza candidaţilor la funcţia de judecători sau pentru avansări în funcţie a acestora, în pofida faptului că existau dubii în privinţa integrităţii acestora. În numeroase avize de refuz, preşedintele Nicolae Timofti făcea trimitere la date obţinute de la SIS, care catalogau candidatul incompatibil cu această funcţie, însă după propuneri repetate, era nevoit să accepte candidatul propus, după lege, de către CSM. „Informaţiile de la SIS, la care face trimitere preşedintele țării, sunt incomplete şi insuficiente” La rândul său, preşedintele CSM, Victor Micu, a declarat, într-un interviu pentru BizLaw, că „informaţiile de la SIS, la care face trimitere preşedintele țării, sunt incomplete şi insuficiente”, motivând astfel de ce judecători dubioşi ajung să fie avansaţi în funcţii. Cel mai recent caz este al judecătorului Sergehi Gubenco, acum preşedinte al Curţii de Apel Comrat, despre care presa a scris că ar fi implicat într-o schemă de spălări de bani prin intermediul unor firme din Federaţia Rusă. Un dosar a fost pornit, însă ulterior a fost clasat, fără să existe o finalitate. Proiectul de lege urmează să fie discutat la şedinţa Consiliului Superior al Magistraturii din 5 aprilie.