Preşedintele Curţii Constituţionale, Alexandru Tănase, este de părere că excluderea imunităţii parlamentare ar putea genera riscuri în Republica Moldova, o ţară în care sistemul politic nu poate fi catalogat perfect funcţional. Dimpotrivă, măsura propusă ar putea afecta esenţial opoziţia parlamentară. Aceasta este poziţia separată a preşedintelui CC, publicată astăzi pe blogul său, după ce ieri Curtea a emis un aviz pozitiv la proiectul de lege care prevede exluderea imunităţii parlamentare.

Astfel, pe blogul său, Alexandru Tănase argumentează de ce opinia sa diferă de cea a celorlalți magistraţi. „Consider că este eronată intenția autorilor proiectului de a diminua garanțiile de independență a deputaţilor, scontând un rezultat iluzoriu de creştere a integrității parlamentarilor. În contextul particular al Republicii Moldova, vulnerabilizarea parlamentarilor în raport cu organele represive ale statului riscă să afecteze esența parlamentarismului, ca sistem în care Parlamentul ales de popor influențează şi controlează celelalte organe ale statului. În final, am putea să ajungem să constatăm că nu vom mai avea parlamentarism ca atare, dar nici parlamentari integri”, a scris Tănase.

De asemenea, el aminteşte că şi-a expus şi anterior rezervele faţă de eliminarea imunităţii parlamentare într-o Opinie separată din 25 noiembrie 2011. „După cinci ani, constat că toate argumentele expuse în acea opinie separată sunt perfect valabile şi astăzi şi nu am nici un motiv pentru a le revedea. După cum rezultă din datele statistice expuse în Opinia separată din noiembrie 2011, în ultimul deceniu Procuratura Generală a cerut ridicarea imunităţii parlamentare exclusiv în privinţa deputaţilor care reprezentau opoziţia parlamentară. Între timp, s-a înregistrat un singur caz când a fost ridicată imunitatea unui deputat ce făcea parte din majoritatea parlamentară. În ultimii 6 ani, Procuratura a cerut doar de două ori ridicarea imunității parlamentare, într-un caz fiind acceptată şi în altul refuzată. Din aceste date statistice rezultă univoc că imunitatea parlamentară nu constituie un impediment pentru urmărirea penală a parlamentarilor”, a mai adăugat magistratul.

În opinia lui Alexandru Tănase organele de urmărire penală deţin instrumentarul necesar pentru a investiga eventualele infracţiuni comise de deputaţi şi că la ora actuală există proceduri judiciare penale împotriva deputaţilor, care sunt desfăşurate fără a fi necesară ridicarea imunităţii parlamentare. Totodată, Tănase face trimitere la opinia Comisiei Europene pentru Democraţie prin Drept (Comisia de la Veneţia) a Consiliului Europei, expusă într-un raport privind limitele şi ridicarea imunităţii parlamentare, unde se precizează că reglementarea instituţiei imunităţii este condiţionată de „un sistem politic bine funcţional”. Altfel spus, în Republica Moldova această modificare ar lăsa opoziţia fără mecanisme de protecţie.

Ieri Curtea Constituţională a avizat pozitiv proiectul de lege privind modificarea Constituţiei în privinţa imunităţii parlamentare, ceea ce permite supunerea votului în Plenul Parlamentului. În cazul în care va exista o majoritate de voturi, deputaţii ar putea rămâne fără imunitate deja în luna octombrie.