Domnica Manole este judecătoare de aproape 26 de ani, iar de-a lungul activității a apărut de mai multe ori în investigațiile jurnaliștilor. A rămas cunoscută încă de pe vremea comuniștilor, când a fost surprinsă în timp ce dădea sfaturi președintelui Consiliului Municipal, Eduard Mușuc, implicat într-un proces de judecată. Ulterior, numele magistratei a apărut în câteva dosare pierdute de Republica Moldova la CtEDO. În 2013, o investigație a Ziarului de Gardă scoate la iveală averea nedeclarată a Domnicăi Manole. Deși astăzi CSM a decis inițierea urmăririi penale a judecătoarei, în 2012, tot CSM a fost cel care i-a decernat Diploma de Onoare. Mai mult, din 2014 Domnica Manole este membră a Colegiului disciplinar de pe lângă CSM. Societatea civilă susține însă că acțiunile judecătoarei din trecut nu justifică tragerea ei la răspundere penală. Cine este Domnica Manole și cum s-a manifestat de-a lungul carierei Domnica Manole este judecătoare din 1990, iar din 2005 activează la Curtea de Apel Chişinău. A apărut în vizorul presei încă din 2008, când a fost surprinsă de camera Pro TV în timp ce discuta cu preşedintele de atunci al Consiliului Municipal Chișinău, Eduard Muşuc, şi îi dădea sfaturi într-un proces în care acesta era implicat. Atunci, CSM a stabilit că judecătoarea a încălcat Codul de Etică al Judecătorului și a pedepsit-o cu avertismet. Domnica Manole -  responsabilă de dosare pierdute la CEDO Potrivit Ziarului de Gardă, Domnica Manole figurează  în două cauze penale pierdute de Republica Moldova la CtEDO. Este vorba de dosarele „Avram şi alţii c. Moldovei” şi „Hyde Park şi alţii contra Moldovei”. În urma acestor condamnări, Guvernul a fost obligat să achite despăgubiri de peste 50 de mii de euro din bugetul de stat. Numele magistratei figurează și într-un proces penal, instrumentat în 2015 de Procuratura Anticorupţie. Și anume, Domnica Manole a fost printre judecătorii care au examinat dosarul „Chiriac împotriva Vinis-NLG” și care au fost bănuiți că ar fi acceptat un apel tardiv depus de agentul economic, trimițând dosarul la reexaminare.  Din acest motiv, Andrei Chiriac a depus cerere la CtEDO. Ulterior, printr-o decizie a CSJ, statul i-a transferat acestuia 787 mii de lei, recunoscând, practic, că i-au fost încălcate drepturile. În 2014, numele Domnicăi Manole apare și într-un material al Centrului de Investigații Jurnalistice. Potrivit investigației, magistrata a emis o hotărâre în favoarea unei companii de construcții care a obținut un teren de construcții de la autoritățile locale pentru bani de nimic. Averea magistratei, în vizorul presei Mașinile de lux ale judecătoarei Domnica Manole nu au fost trecute cu vederea de ochii presei. În 2013, Ziarul de Gardă scria că magistrata deține 11 automobile și este pe locul I în topul judecătorilor cu cele mai multe şi mai luxoase mașini. Majoritatea dintre ele erau de model Dacia (6) și erau date în chirie unei companii de taxi.  Comisia Națională de Integritate s-a autosesizat și a inițiat un control al averii Domnicăi Manole. S-a constatat că aceasta nu a indicat în declarația sa de avere un garaj, venitul din vânzarea a două mașini, două conturi bancare și două firme ale soțului. Domnica Manole le-a spus organelor abilitate că nu și-a declarat toată averea dintr-o eroare și a prezentat, în acest sens, mai multe documente prin care se preciza că firmele nedeclarate nu i-au adus venituri. În martie 2015, procurorii au refuzat iniţierea urmăririi penale. Societatea civilă, în susținerea magistratei Astăzi, CSM a decis ca Domnica Manole să fie urmărită penal pentru o decizie luată în cazul referendumului care urma să fie inițiat de Platforma DA. Atât magistrata, cât și mai mulți judecători care s-au solidarizat cu ea, au comentat acțiunea ca fiind una politică. Zeci de oameni, simpatizanți ai Platformei DA, au protestat în fața CSM în susținerea judecătoarei. De asemenea, mai multe organizaţii ale societăţii civile au semnat un apel public, adresat Procuraturii Generale şi CSM-ului, în care îşi exprimă îngrijorarea faţă de acţiunile procurorului general interimar. „Considerăm sesizarea procurorului general interimar una tendenţioasă şi periculoasă pentru tot sistemul judecătoresc. Sesizarea nu se referă deloc la adoptarea hotărârii în cauză de către judecătorul Manole. Sesizarea se bazează exclusiv pe textul deciziei Colegiului CSJ care, la rândul său, este o decizie judecătorească în care sunt analizate şi interpretate normele legale, inclusiv cele constituţionale. Această sesizare poate fi catalogată drept o intimidare a judecătoarei care a anulat un act administrativ”, scrie în apelul societăţii civile. Organizaţiile semnatare sunt Ambasada Drepturilor Omului, Asociaţia „Promo-LEX”, Asociaţia pentru Democraţie Participativă, Asociaţia pentru Guvernare Eficientă şi Responsabilă, Asociaţia Presei Independente, Centrul de Resurse Juridice din Moldova, Centrul de Investigaţii Jurnalistice, Centrul pentru Jurnalism Independent, Institutul de Politici Publice, IDIS „Viitorul” şi Transparency International Moldova. Tot astăzi, CSM a refuzat candidatura ei pentru ocuparea funcției de magistrat la Curtea Supremă de Justiție. Amintim că Domnica Manole a pierdut șansa de promovare în aceeași funcție în luna ianuarie, după ce judecătoarea Mariana Pitic, care a acumulat un punctaj mai mic decât ea, a fost propusă de către CSM pentru a ocupa funcția de magistrat la CSJ. Manole a atacat decizia la CSJ, însă instanța a respins-o.