Judecătorii Curții de Apel Chișinău s-au solidarizat cu magistrata Domnica Manole, care riscă să fie trasă la răspundere penală pentru anularea deciziei Comisiei Electorale Centrale, prin care refe­ren­du­mul ini­țiat de Plat­forma „Dem­ni­tate și Ade­văr” a fost anu­lat. Procurorul general interimar a cerut Consiliului Superior al Magistraturii acordul pentru tragerea la răspundere penală a acesteia. Magistrații se revoltă și spun că nu pot activa într-o țară unde judecătorii riscă să facă închisoare pentru interpretarea legii. „Noi, jude­că­to­rii, nu putem înfăp­tui jus­ti­ţia sub ame­ninţa­rea răs­pun­de­rii penale, asi­gu­ra­rea inde­pen­denţei şi impa­rţi­a­li­tă­ţii în pro­ce­sul de înfăp­tu­ire a jus­ti­ţiei, ţine de obli­ga­ţia pro­fe­sio­nală a fie­că­rui jude­că­tor, motiv din care avem obli­ga­ţia de a ne opune atât acte­lor indi­vi­du­ale de inti­mi­dare şi per­se­cu­tare a jude­că­to­ri­lor, cât şi a celor cu carac­ter sis­te­mic – con­se­cinţă a abu­zu­ri­lor de drept admise în cazuri indi­vi­du­ale”, se spune în scri­soare. Jude­că­to­rii con­si­deră că acțiu­nile pro­cu­ro­ru­lui gene­ral îndrep­tate împo­triva jus­ti­ției nu pot rămâne fără reac­ție din par­tea jude­că­to­ri­lor, se arată în scrisoarea semnată de mai mulți judecători ai Curții de Apel Chișinău, publicată de Ziarul de Gardă. Ieri, și societatea civilă și-a manifestat îngrijorarea cu privire la acțiunile procurorului interimar, Eduard Harunjen: „Sesizarea Procurorului General interimar una tendențioasă și periculoasă pentru tot sistemul judecătoresc. Sesizarea nu se referă deloc la adoptarea hotărârii în cauză de către judecătorul Domnica Manole cunoscând că ea este ilegală, un element fără de care nu poate fi pornită o urmărire penală în temeiul art. 307 Cod penal. Sesizarea se bazează exclusiv pe textul deciziei Colegiului CSJ, care la rândul său este o decizie judecătorească în care sunt analizate și interpretate normele legale, inclusiv cele constituționale. Această sesizare poate fi catalogată drept o intimidare a judecătoarei care a anulat un act administrativ”, se menționează în apelul public. „Conform standardelor internaționale, judecătorul nu poate fi supus răspunderii penale pentru modul de interpretare a legii, apreciere a faptelor sau evaluarea probelor, cu excepția cazurilor de rea-credință. Judecătorii nu trebuie să fie responsabili personal în cazul în care decizia lor este infirmată sau modificată într-o cale de atac. Conform art. 19 alin. (3) al Legii cu privire la statutul judecătorului, „judecătorul nu poate fi tras la răspundere pentru opinia sa exprimată în înfăptuirea justiției şi pentru hotărârea pronunțată dacă nu va fi stabilită, prin sentință definitivă, vinovăția lui de abuz criminal.” Din decizia CSJ nu rezultă că judecătorul a adoptat hotărârea judecătorească cunoscând cu bună ştiinţă că ea este ilegală”, mai precizează aceștia. Demersul procurorului este examinat în sedința de astăzi a CSM. Socitatea civilă a solicitat ca examinarea să se facă în ședință publică.