Din cauza suprapopulării închisorilor, dar și a numeroaselor condamnări ale Republicii Moldova la CtEDO pentru condițiile din penitenciare, Ministerul Justiției a elaborat un proiect de lege care ar urma să reducă numărul deținuților și să „umanizeze” pedepsele penale. Astfel, se propun o serie de mecanisme pentru liberarea persoanelor de răspundere penală sau de pedeapsa penală. Și asta pentru că se atestă o scădere dramatică a numărului de persoane liberate condiționat înainte de termen, de la 1570 în 2007 la doar 335 în 2015, deși Consiliul Europei promovează această soluție pentru a spori siguranța publică și reduce desocializarea deținuților. Potrivit autorilor, legislația actuală trebuie modificată. Or, în prezent, persoanele care se află în stare de recidivă, chiar și pentru infracțiuni minore, sunt trimise să-și ispășească pedeapsa în penitenciare de tip închis. Ispășirea pedepsei alături de infractori violenți, ce au comis infracțiuni deosebit de grave, are un efect negativ și asupra celor condamnați pentru infracțiuni minore, ceea ce scade șansele de reabilitare și, prin urmare,  sporește riscul de recidivă. De aceea, este necesar ca judecătorii să țină cont de circumstanțele excepționale de săvârșire a infracțiunii și de personalitatea infractorului, astfel încât să aplice o pedeapsă proporțională cu gravitatea infracțiunii. „Codul Penal al Republicii Moldova pune la dispoziția instanțelor de judecată o serie de mecanisme pentru liberarea persoanelor de răspundere penală sau de pedeapsa penală, aplicare a alternativelor la detenție, diminuarea pedepsei prevăzute de partea specială a Codului Penal sau schimbarea ulterioară a măsurii de pedeapsă”, se menționează în Nota Informativă. Astfel, proiectul de lege propune:

• majorarea competențelor instanțelor de judecată de individualizare a pedepselor penale (în cazul liberării de pedeapsa penală și infracțiunilor comise în stare de recidivă);
• crearea unui mecanism diferențiat de dispunere a suspendării și divizării pedepsei cu închisoarea;
• sporirea numărului de ieșiri din penitenciar, prin crearea unui mecanism diferențiat de dispunere a liberării condiționate înainte de termen, reducerea condițiilor ce trebui întrunite în vederea liberării condiționate înainte de termen; compensarea muncii neremunerate și a activităților educative în penitenciar;
• reducerea limitelor de pedeapsă pentru persoanele ce nu au atins vârsta de 21 de ani;
• consolidarea principiului Consiliului Europei, ce prevede ca pedeapsa cu închisoarea să fie o ultimă soluție, numărul de pedepse alternative să fie majorat, iar amânarea condamnării pentru femeile care au copii până la 8 ani să fie extinsă și asupra bărbaților etc.;
• stabilirea unui mecanism preventiv și compensatoriu în conformitate cu standardele CEDO.

Mecanismul compensatoriu prevede mai multe posibilităţi de reparare a prejudiciului şi a cheltuielilor judiciare:

1. prin reducerea pedepsei, calculându-se de la 1 la 3 zile reduceri pentru 10 zile de detenţie în condiţii precare în dependenţă de gravitatea condiţiilor;
2. în cazul în care pedeapsa rămasă nu permite deducerea integrală a pedepsei reduse, deţinutul în privinţa perioadei restante poate solicita despăgubire bănească – suma echivalentului în valută naţională de la 3 la 6 euro pe zi de detenţie;
3. persoanele care deja au executat pedeapsa cu închisoare integral pot să sesizeze instanţa civilă cu o cerere de despăgubire în procedura contencioasă prevăzută de Codul de procedură civilă.

Plângerea se va examina la locul de detenţie cu participarea obligatorie a persoanei deţinute, a reprezentantului administraţiei, hotărârea instanţei va putea fi contestată la instanţa ierarhic superioară în termen de 10 zile cu recurs. Dacă părţile vor declara la pronunţare că nu vor depune recurs, hotărârea se va trimite în 3 zile spre executare. Potrivit datelor statistice, o treime din condamnările Republicii Moldova la Curtea Europeană a Drepturilor Omului sunt pentru condițiile precare de detenție, mai ales în penitenciarele de tip izolator. Astfel, numai în perioada 2012-2014 țara noastră a plătit despăgubiri în valoare de aproape  600 de mii de euro, fără a lua în calcul compensațiile dispuse de judecători la nivel național.