Autor: Aelita Orhei, avocat, Biroul asociat de avocați „Gladei și Partenerii” În condițiile de piață, când un brand devine prosper, acesta devine ambasadorul care în primul rând promovează produsul. Companiile care dețin branduri prospere, de regulă, investesc mijloace financiare considerabile atât în calitatea produselor, cât și în promovarea acestora. Puritatea brandului este o altă problemă pentru investitorii prosperi. Or, uneori se găsesc doritori de a beneficia de pe urma reputației și valorii unui brand, pentru a contraface produse. Astfel de doritori aplică mărci comerciale străine pe produse proprii, în scop de profit. În continuare, vom încerca să răspundem la întrebarea cum pot fi oprite în vamă asemenea produse contrafăcute. Titularul unei mărci înregistrate în Republica Moldova poate depune o cerere de intervenție a organului vamal prin care solicită organelor vamale protecția drepturilor sale la marcă. La depunerea cererii solicitantul nu achită nicio taxă. La data de 27.06.2016, în Registrul obiectelor de proprietate intelectuală în privința cărora se aplică măsuri de protecție vamală erau înregistrate 536 astfel de cereri. Potrivit informației furnizate de Serviciul Vamal, pe parcursul anului 2013 au fost efectuate 81 de rețineri de mărfuri susceptibile a fi contrafăcute, dintre care 21% au fost rețineri din oficiu efectuate de organul vamal. În cazul reținerii din oficiu, organul vamal notifică titularul de drepturi, care are dreptul să depună cerere de intervenție în termen de 4 zile lucrătoare, în caz contrar măsura de reținere este anulată. Organul vamal va considera „mărfuri contrafăcute” și respectiv va opri în vamă:
  • orice marfă, inclusiv ambalajul acesteia, care poartă, fără autorizaţie, o marcă identică ori care nu se deosebeşte în aspectele sale esenţiale de o marcă legal înregistrată;
  • orice simbol al unei mărci de produs sau de serviciu (inclusiv logo, etichetă, autoadeziv, broşură, instrucţiuni de utilizare sau document de garanţie care poartă un astfel de simbol), chiar dacă este prezentat separat, care se află în aceeaşi situaţie cu mărfurile indicate supra;
  • orice ambalaj care poartă mărci de produse contrafăcute, chiar dacă sunt prezentate separat, care se află în aceeaşi situaţie ca şi mărfurile definite supra.
La cererea de intervenție se anexează:
  • dovada că este titularul dreptului de proprietate intelectuală
  • declaraţia precum că îşi asumă obligaţia de a suporta toate cheltuielile efectuate în care se constată că mărfurile nu sunt contrafăcute.
Totodată, în cererea de intervenție, pe lângă descrierea tehnică precisă şi detaliată a mărfurilor originale, titularul mărcii este în drept să indice orice informaţie specifică pe care o deţine în legătură cu modalitatea de încălcare a dreptului său, inclusiv diferenţele tehnice dintre mărfurile originale şi cele contrafăcute. Cererea se examinează în termen de 30 zile și în caz de acceptare a acesteia, se acordă protecție pe termen de până la un an. Reținerea mărfurilor contrafăcute În cazul în care organul vamal a reţinut mărfuri susceptibile de a fi contrafăcute şi/sau a suspendat operațiunea de vămuire, acesta notifică titularul mărcii comerciale protejate despre măsurile întreprinse. Urmare a răspunsului titularului mărcii că produsele reţinute sunt contrafăcute, toate cheltuielile aferente depozitării mărfurilor sunt suportate de către titularul mărcii. Titularul mărcii urmează în termen de 10 zile lucrătoare să acționeze în judecată declarantul/destinatarul mărfurilor, notificând despre aceasta organul vamal, care va reţine mărfurile până la data la care hotărârea judecătorească rămâne definitivă şi irevocabilă. În cazul neacționării în judecată a titularului mărcii, organul vamal acordă liber de vamă mărfurilor reținute. De menționat că mărfurile contrafăcute, în afara procedurii de distrugere aplicate cel mai des în privința acestora, ar putea face obiectul unor donații unor instituţii publice, inclusiv din sistemul protecţiei sociale, unor asociaţii obşteşti ori fundaţii cu caracter umanitar, unor asociaţii ori cluburi sportive, instituţii de învăţământ de stat, unor persoane fizice care au avut de suferit de pe urma calamităţilor naturale, dacă există acordul scris al titularului dreptului. În situaţia în care mărfurile contrafăcute nu au fost depistate de autoritatea vamală, potrivit legii aplicabile, titularul mărcii nu are dreptul de a solicita organului vamal repararea prejudiciului cauzat astfel. În mod similar, nici faptul reținerii unor mărfuri pasibile de a aduce atingere unui drept de proprietate intelectuală şi/sau suspendarea operaţiunii de vămuire nu atrag răspunderea organului vamal faţă de declarantul/destinatarul mărfurilor.