De ce moldovenii au mai multă încredere în Curtea Europeană a Drepturilor Omului (CtEDO) decât în justiția națională? Cum ar putea reforma sectorului justiției schimba situația din Republica Moldova? Ce rol au judecătorii, procurorii și avocații în cauzele depuse la CtEDO... La aceste subiecte am discutat cu Agentul guvernamental la CtEDO, Marin Gurin. BizLaw: Până a fi numit în funcția de Agent guvernamental, ați deținut interimatul. Vorbiți-ne, Vă rog, de aspectele pozitive, reușitele Agentului guvernamental la CtEDO. Marin Gurin: Puțin înainte de începerea interimatului, și deja în timpul lui, Curtea ne-a comunicat cel mai mare număr de cazuri, care au fost vreodată comunicate Republicii Moldova: peste o 100 de comunicări și mai mult de 20 de observații privind satisfacția echitabilă. A fost o perioadă foarte grea, din cauza volumului de lucru, constituirii unei noi echipe, noi funcții cu multe necunoscute. Dar, grație eforturilor depuse de colegi, am reușit să trecem de ceea ce credem noi că a fost cel mai greu. Acum, pot avea încredere în fiecare membru al Direcției Generale Agent Guvernamental (DGAG), mai ales că suntem puțini. BizLaw: De ce avem nevoie de un Agent guvernamental? Marin Gurin: Dar cine a spus că ne trebuie doar unul? Sunt țări unde există co-agenți (de exemplu, România). Dacă serios, instituția și rolul Agentului deseori este percepută doar ca „cineva” care scrie observații la Curte. Or, aceasta este doar o parte (poate chiar aș îndrăzni a spune mică) din tot ceea ce face el. Pentru mine, de exexmplu, importanța Agentului guvernamental rezidă în faptul că el este un expert în Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale (Convenție) și drepturile omului, participă la reuniunile Comitetelor Consiliului Europei privind drepturile omului, știe toate tendințele europene în domeniu, prezintă poziția statului la aceste reuniuni, după care promovează rezoluțiile adoptate acolo. Cred că cel mai vast aspect al activității Agentului guvernamental și cel mai nobil, dacă doriți (în sensul în care este nemijlocit legat de protecția drepturilor omului) – este executarea hotărârilor și deciziilor CtEDO. Anume această activitate permite prevenirea unor noi violări ale Convenției, asigură respectarea și promovarea drepturilor cetățenilor, este esența la tot ce se face în acest domeniu de către instituțiile internaționale: Consiliul Europei, Uniunea Europeană sau state aparte. Din anul 2015, Republica Moldova are o legislație destul de progresistă în ceea ce privește executarea hotărârilor și deciziilor CtEDO. Acum sunt necesare acțiuni care ar contura definitiv acest sistem, pentru a obține rezultatele scontate. Executarea nu presupune nici pe departe plata la o anumită sumă de bani, aceasta fiind, tehnic vorbind, partea cea mai simplă a lucrului.

Executarea tinde să schimbe practicile, legislația, să reformeze instituțiile, doar pentru a asigura executarea unei hotărâri sau decizii a Curții.

De aceea, una dintre priorități este de a pregăti personalul Agentului guvernamental pentru aceasta, dar și persoane din alte instituții, de a institui niște puncte de contact și colaborare, atunci când va fi necesară elaborarea și implementarea unor măsuri privind executarea hotărârilor CtEDO. În toamnă planificăm să publicăm un ghid, expertizat de Consiliul Europei, privind executarea hotărârilor/deciziilor Curții, din el va fi și mai clar care sunt cerințele principale în acest domeniu. BizLaw: Anterior, ați fost jurist în cadrul grefei CtEDO. Ați reușit să cunoașteți judecători ai Curții. Ce va impresionat cel mai mult la ei? Se deosebesc prin ceva anume? Marin Gurin: Nu aș putea spune că am cunoscut foarte mulți judecători, dar desigur m-am intersectat cu mai mulți dintre ei. Nu cred că se deosebesc cu ceva. Deosebirea o face pregătirea lor, regulile instituite, notorietatea instituției în care activează și, de ce nu, tradițiile pe care le au. La unii m-a surprins plăcut simplitatea: vin la serviciu cu bicicleta, se îmbracă în costume simple, nu Gucci sau Hugo Boss, au o atitudine binevoitoare față de juriști. BizLaw: Care sunt calitățile unui judecător de la CtEDO? Marin Gurin: Dacă vă referiți la calitățile profesionale, atunci e clar că magistrații de la Curte, care sunt selectați, de regulă, printre cei mai buni specialiști dintr-o țară, dispun de suficient timp să se pregătească de ședințe, sunt asistați de persoane înalt calificate. Dacă vorbiți de calitățile umane, atunci pot să vă spun că Nicolas Bratza, fiind președintele Curții și unul din cei mai notorii reprezentanți ai săi, nu avea nicio problemă să coboare din biroul său și să vină să discute cu juristul. Dar așa exemple, totuși, nu sunt cu sutele... BizLaw: Probabil, ați avut ocazia să faceți comparație și între avocați... Marin Gurin: Pe avocați am putut să îi apreciez doar după calitatea observațiilor depuse. Părerea mea este că există avocați prezenți mediatic, dar care nu își merită onorariul, chiar dacă acesta ar fi unul simbolic. În schimb alții, practic necunoscuți, sunt foarte buni sau cel puțin au depus niște observații calitative. BizLaw: Din 2014 numărul cererilor la CtEDO împotriva Republicii Moldova este în descreștere. Potrivit datelor, nu mai facem parte din Top 10 țări cu cele mai multe cereri la CtEDO. Se menține acest trend? Marin Gurin: Dacă în 2013 au fost depuse 1354 de cereri contra Republicii Moldova, atunci în 2014 – 1101, iar în 2015 - 1011. Deci, matematic vorbind, da, trendul se menține. Este deja altă întrebare, cărui fapt se datorează această diminuare a numărului? Aș fi dispus să o atribui eforturilor depuse de autoritățile noastre în respectarea drepturilor omului, dar și înăspririi condițiilor de formă pe care trebuie să le îndeplinească o cerere ca să fie acceptată de Curte. În anii care vin, nu cred că această tendință se va menține, presupun că numărul de cereri se va stabiliza în jur de 1100-1200.

Ar putea să existe o creștere în baza cererilor depuse de către persoanele ce se află în regiunea transnistreană.

De asemenea, ar putea să fie înregistrată o mică scădere, din contul cererilor privind relele condiții de detenție. BizLaw: Cărui fapt se datorează această descreștere? Au moldovenii deja mai multă încredere în justiția națională sau alți factori stau la bază? Marin Gurin: Pe lângă cele menționate deja, nu aș fi atât de categoric spunând că numărul cererilor în fața Curții este dictat nemijlocit de neîncrederea în justiția națională. BizLaw: Atunci, care sunt cele mai dese motive invocate în cauzele pe care Republica Moldova le pierde la CtEDO? Au evoluat acestea în timp? Marin Gurin: Da, anumite evoluții pot fi atestate. De exemplu, după 2009 noi avem din ce în ce mai puține cazuri privind tortura din partea autorităților. Chiar dacă mai auziți de vreo cauză izolată, este vorba sau de cazuri vechi, sau de o investigație ineficientă a unor leziuni provocate de persoane private. O evoluție pozitivă se atestă și în cazurile de libertate a reuniunilor și manifestațiilor pașnice. Dacă pe la mijlocul anilor 2000, cele mai numeroase cauze le constituiau neexecutările unor hotărâri judecătorești irevocabile sau durata procedurilor, acum deja se contestă remediul instituit în baza Legii nr. 87 din 1 iulie 2011 pentru a despăgubi aceste încălcări. BizLaw: De ce s-au plâns moldovenii cel mai mult la CtEDO anul trecut? Marin Gurin: Guvernul nu poate să dispună de așa o statistică, deoarece noi nu avem nici cea mai mică idee de ce se plâng persoanele la Curte, până când aceasta nu ne comunică cazul. Iar despre comunicări deja am discutat, cele mai multe au fost în privința presupusei ineficiențe a remediului instituit prin Legea nr. 87 și a principiului securității raporturilor juridice (revizuiri abuzive, acceptarea unor cereri de apel sau recursuri tardive fără motive). BizLaw: Câți bani a fost obligat să plătească Guvernul anul trecut? În câte dosare? Marin Gurin: În 2015, Ministerul Finanțelor a achitat 6.724.722 lei în 19 hotărâri și cam tot atâtea decizii. BizLaw: Cele mai mari despăgubiri plătite de Guvern? Care au fost motivele? Marin Gurin: Oferta Plus (în 2006 a fost emisă hotărârea privind fondul cauzei, iar în 2008 privind satisfacția echitabilă) – 2.500.000 de euro (revizuirea arbitrară a unei hotărâri irevocabile); Unistar Venture (09/12/2008) – 6.712.000 euro (neexecutarea unei hotărâri, violarea articolului 1 din Protocolul 1); Dacia SRL (hotărârea pe fond a fost emisă în 2008, privind satisfacția echitabilă – în 2009) – 7.268.000 euro sau restituirea hotelului (interferență nejustificată în dreptul de proprietate a reclamantei). Respectiv, hotelul Dacia a fost restituit. BizLaw: Ce întreprind autoritățile responsabile, pentru a consolida propriul sistem de justiție, pentru ca oamenii să aibă încredere în el și să nu se mai plângă la CtEDO? Marin Gurin: Nu sunt țări, indiferent de sistemul de justiție existent, care nu ar avea plângeri la Curte. De aceea, e clar că plângerile la Curte nu vor dispărea în viitorul apropiat și nici mediu. Eforturile trebuie să fie conjugate și să nu vină doar din partea autorităților. Mai exact, analizați toate reformele care se fac, inclusiv cele prevăzute și implementate din Strategia de reformă a sectorului justiției. Ele toate au, direct sau indirect, dezideratul enunțat de Dvs. BizLaw: Convenția Europeană a Drepturilor Omului trebuie să fie o „Biblie” pentru judecători? Sau legea e Biblia judecătorilor? Marin Gurin: Eu aș spune că judecătorii trebuie, în primul rând, să se conducă de spiritul dreptății, de echitate, deoarece și legea națională, dar și jurisprudența Curții evoluează permanent. BizLaw: Este legislația noastră calitativă, se implementează așa cum e prevăzut, este cunoscută de către judecători? Sau, de ce greșesc judecătorii atunci când dau sentinţe ? Marin Gurin: Dvs. văd că doriți ca eu să găsesc soluții la toate metehnele, imaginare sau reale, ale societății noastre. Legislația la sigur nu e perfectă, ca și orice lucru. Există lacune, dar nu cred că doar aceasta este cauza greșelilor în justiție. Calitatea actelor emise de instanțele de judecată (hotărâri, decizii etc.) depinde de mai mulți factori: pregătirea judecătorului, pregătirea personalului, timpul de care dispun, absența de influență (și nu aș fi dispus să exclud influența mediatică) asupra judecătorului. Poate ar mai fi ceva, dar eu consider că e necesar de lucrat anume la aceste aspecte. BizLaw: Referitor la cererile repetitive, nu ar fi cazul să pedepsim sau să-i responsabilizăm, în vreun fel, pe cei care au dat sentinţe la nivel naţional, după care cazul a ajuns la CtEDO? Marin Gurin: E clar că atunci când se constată că există anumite domenii unde există violări repetitive ale Convenției, reprezentanții statului trebuie să își pună anumite întrebări și să tragă concluziile de rigoare. În cazul în care se constată că toată problema e în judecători, atunci ar fi bine ca ei să fie motivați să se conformeze normelor Convenției. Aceasta implică nu doar pedepse/responsabilizare și așa mai departe, dar instruiri, adoptări de poziții din partea Consiliului Superior al Magistraturii (CSM), hotărâri explicative ale Plenului Curții Supreme de Justiție (CSJ) etc. BizLaw: Trebuie implementat un mecanism de responsabilizare a judecătorilor, procurilor din cauza cărora Republica Moldova pierde la CtEDO? Marin Gurin: Nu știu dacă aș merge pe formula responsabilizare: judecătorii au propriul organ de administrare (CSM) în cadrul căruia sunt comisii specializate, care se ocupă cu responsabilizarea și promovarea judecătorilor. Și așa este corect, pentru a le asigura independența. Totuși, există hotărâri ale Curții în care deciziile naționale sunt la baza încălcării. Aș evidenția, în primul rând, recursurile și revizuirile arbitrare, care duc la anularea unei hotărâri irevocabile. În majoritatea acestor cazuri nu poate fi explicat de ce a fost adoptată așa o hotărâre, contrară la toată jurisprudența Curții, normelor interne, uneori chiar propriei practici. Deci, atunci când lucrurile sunt manifeste, părerea mea este că statul trebuie să aibă pârghii, inclusiv pecuniare, pentru a motiva judecătorii să adopte hotărâri conforme legilor naționale și normelor internaționale. BizLaw: Ministerul Justiției a acționat în judecată persoanele, printre care judecători și procurori, din cauza cărora Moldova a pierdut la CtEDO. Ce spune practica europeană/internațională la acest capitol? Marin Gurin: Este vorba de 37 de funcționari. Practica europeană/internațională nu interzice răspunderea civilă a judecătorilor sau procurorilor în asemenea cazuri. Totuși, când e vorba de judecători, normele internaționale prevăd niște restricții. Pentru a trage judecătorul la o asemenea răspundere este necesar ca o instanță de judecată să constate că el a acționat cu neglijență sau intenție. La moment, aceste cazuri sunt examinate de Curtea Constituțională (CC), care urmează să se expună asupra constituționalității acțiunilor în regres. BizLaw: Până la urmă, cine trebuie să achite despăgubirile pe care le acordă CtEDO: statul sau judecătorii/procurorii care se fac vinovați? Marin Gurin: Categoric statul. Dar el, ulterior, poate să meargă în regres, așa cum a procedat recent Ministerul Justiției. BizLaw: Să vorbim și despre neconstituționalitatea normei din Legea cu privire la Agentul guvernamental (articolul 10, aliniat 4) care interzice accesul la informația din corespondența Agentului guvernamental cu CtEDO și cu alte autorități, și din materialele din dosare ce se află în procedura acestuia. De ce a fost important ca această normă să nu existe? Marin Gurin: Eu am o părere diametral opusă. Așa o normă trebuia să existe. De altfel, și CC a considerat că trebuia să existe, dar într-o altă formă. Fără a contesta hotărârea CC, pe care o respect și la care ne vom conforma, aș dori să expun punctul meu de vedere, din pură dragoste față de dezbaterile juridice. În primul rând, aș dori să explic, din câte am putut să înțeleg, ce a avut în vedere CC prin normă de blanchetă. O normă de blanchetă este o calchiere din engleză, esența fiind o normă generală, care se referă la un număr nedefinit de cazuri. În română, norma de blanchetă este o normă care face trimiteri la alte dispoziții legale. Deci, CC a considerat că norma, ce se conținea la art. 10 alin. 4 din Legea Agentului guvernamental, instituia o interdicție totală de acces la niște informații de interes public. Astfel, ei au conchis, pe bună dreptate, că așa un tip de normă contravine Convenției. Doar că, și aici, eu nu aș fi de acord cu CC, această normă nicidecum nu instituia interzicerea unui acces la informație – informație care a fost și poate fi obținută la organelor care au emis-o (în speță, era vorba de instanțele judecătorești). Legislatorul nostru doar a stipulat că Agentul guvernamental nu oferă această informație, dar nu a interzis accesul la ea. Iar statul este în drept, în cazul în care nu limitează accesul la informație, să își gestioneze resursele cum îi place mai mult. În cazul nostru, statul a considerat că nu se merită ca Agentul guvernamental să aibă mai multe persoane în statele de personal, niște imprimante, hârtie, alte rechizite necesare pentru a satisface toate cererile de prestare a informației, dacă această informație poate fi obținută pe alte căi. Plus la toate, această informație putea fi lesne de obținut și de la Curte, la o simplă cerere. BizLaw: Cât timp secunzii noștri vor mai ajuta juriștii de la Curtea Europeană? Totuși, se cheltuiesc niște bani pentru întreținerea lor. Marin Gurin: Ca să înțelegem care e contextul general în cadrul Consiliului Europei privind numărul de cereri în fața Curții, trebuie să ne întoarcem la Declarațiile de la Brighton și Bruxelles. În ele se spune clar, de toți membrii (printre care și Republica Moldova), că cererile în fața CtEDO nu sunt doar problema Curții. Toate statele-membre au o responsabilitate solidară în această privință. Tot aceste declarații încurajează statele să contribuie financiar la un fond special al Curții, să delege la Curte juriști din bani proprii, să acorde asistență tehnică etc. Republica Moldova nu a făcut decât un singur pas. Din aceste motive, aș opta pentru o instituționalizare a acestei practici de delegare a juriștilor secunzi.

Da, se cheltuiesc resurse, dar beneficiile sunt mai mari. Republica Moldova nu întâmplător a ieșit din Top 10, un anumit merit îl au și juriștii secunzi.

Este bine cunoscut faptul că marea majoritate a cererilor depuse la Curte sunt inadmisibile, însă analiza lor necesită timp. Dacă de ele se vor ocupa alți juriști, atunci ei nu ar avea timp suficient să se concentreze pe cazurile importante și ne vom întoarce la situația de mai înainte, când o soluție a Curții era așteptată 5-7 sau chiar mai mulți ani. Despre imaginea la nivel internațional nici nu vreau să pomenesc. Cu orice ocazie președinții Curții, grefierii laudă aportul Moldovei și a juriștilor secunzi. Poate pe viitor ar putea fi schimbat modul lor de selecție (deși acesta a fost foarte înalt apreciat de Curte), durata contractelor etc., dar practica trebuie să persiste. Ba mai mult, aș dori ca persoane din cadrul Direcției executare și analiză a hotărârilor CtEDO să poată beneficia de un stagiu la Departamentul executare al Comitetului de Miniștri a Consiliului Europei. Pentru acest an, se pare că vom avea această șansă, asigurată din bugetul unui proiect implementat de Consiliul Europei. Dar,  pe viitor, nu avem nicio certitudine că practica va continua. BizLaw: Reforma justiției va reduce numărul de plângeri la CtEDO împotriva Republicii Moldova? Marin Gurin: Desigur. A rămas doar să o ducem la bun sfârșit. BizLaw: Ce rol au avocații în acest proces lung: prima intanță din Republica Moldova – Curtea Europeană? Marin Gurin: Depinde de avocat. Unii de frumusețe doar, alții chiar doresc să schimbe lucrurile și, uneori, sunt poate mai motivați decât reclamanții. BizLaw: Poate e cazul ca și avocații care nu-și informează din start clienții că cererea nu va fi admisă de Curte, să fie sancționați? Se pare că asta ar duce la scăderea numărului de cereri depuse contra Moldovei. Marin Gurin: Da de ce doriți Dvs. să îi sanctionați pe toți? Mă tem să mă gîndesc care va fi următoarea întrebare. Nu cumva veți cere sancționarea Agentului? Dacă serios, poate și ar duce la diminuarea numărului, dar aceasta e imposibil de făcut. Ce înseamnă, de exemplu, a cunoaște că cererea nu va fi admisă?

E obligat avocatul să cunoască acest lucru? Și dacă e la mijloc o problemă juridică care va face să evolueze jurisprudența Curții? Să nu încerce?

Mai mult, sunt clienți care insistă ca cererea să fie depusă, chiar dacă avocații încearcă să le spună că șanse nu există. Ce să facă în acest caz, să lase clientul să meargă la un alt avocat care va îndrăzni totuși să depună o cerere? Da, există avocați care sunt mai mult de frumusețe, dar ei nu trebuie sancționați de stat, autorități. Clienții sunt cei care trebuie să îi sancționeze și să nu mai apeleze la serviciile lor. BizLaw: Cum vor arăta cifrele peste patru ani la capitolul CtEDO? Marin Gurin: Dacă vorbiți de CtEDO și cele 47 de țări, atunci bătălia cea mai grea abia se așteaptă. Curtea a eliminat tot backlog-ul (cererile adunate de mai mulți ani de zile) privind cazurile vădit inadmisibile și se pare că situația în acest domeniu e sub control. Acum au rămas doar cazuri despre care se poate spune cu mare probabilitate că vor fi comunicate Guvernului și ele necesită mult mai multe eforturi și resurse deât celelalte. De aceea, Curtea caută soluții, cum ar fi clasificarea cazurilor în clone sau repetitive, utilizând o procedură simplificată de comunicare și tratare ulterioară a lor. De asemenea, sunt niște programe-pilot cu anumite țări privind comunicarea cazului fără redactarea faptelor, cu aceasta fiind însărcinat Guvernul respectiv. Deci, eu cred că accentele vor fi mutate în așa fel ca cea mai mare parte a lucrului să fie făcută de statele-membre. Cât privește Republica Moldova, noi deja resimțim această simplificare a comunicărilor. Și Curtea poate să fie lesne de înțeles, deoarece acum pe rolul ei sunt pendinte circa 1000 de cazuri merituoase (care cel mai probabil vor fi comunicate Guvernului), iar numărul juriștilor care lucrează la ele, chiar și cu cei secunzi, e insuficient. Alte resurse nu prea există. Pe de altă parte, ar trebui de reacționat și la nivel național. Dacă trendul continuă, Direcția reprezentare la CtEDO poate să se mute cu traiul la Ministerul Justiției. Vă mulțumim pentru interviu.