Din cele mai vechi timpuri operele de artă, literatura sau muzica au făcut obiectul unei protecții sporite și chiar au fost disputate acerb. Cert este că, odată cu evoluția statului și a dreptului, a apărut necesitatea acută de a îngrădi orice imixtiune în limitele autoratului. Republica Moldova s-a aliniat la standardele internaționale de protecție și privilegiu a autorilor, inventatorilor, devenind parte la diferite foruri: Organizația Mondială a Proprietății Intelectuale, Convenția de la Paris pentru protecția Proprietății Industriale, Convenția de la Berna privind protecția operelor literare și artistice și, nu în ultimul rând, Convenția Mondială cu privire la drepturile de autor. Toate rapoartele apărute în procesul de creație sunt reglementate de Legea nr. 139 din  02.07.2010 privind dreptul de autor şi drepturile conexe. Ce este un autor? Este o persoană fizică prin a cărei activitate creatoare a fost creată opera. Cuvântul cheie este activitate creatoare, iată de ce plagierea nu poate fi catalogată ca o creație. Dacă vă regăsiți în această definiție, beneficiați în mod univoc și clar de protecția legii sus-menționate, mai ales că există așa numita prezumție a paternității, invocată în textul legii. Ce este o operă? Este un rezultat al creaţiei intelectuale originale în domeniul literaturii, artei şi ştiinţei, indiferent de mijloacele de creare, de modul concret şi de forma de exprimare, de valoarea şi importanţa acesteia. Dacă decideți, la cafeaua de dimineață, să începeți o carte sau să scrieți o partitură muzicală, vă încadrați de minune în obiectul de reglementare al legii, cu condiția să înregistrați rezultatul muncii la Agenția de Stat pentru Proprietate Intelectuală (AGEPI). Care sunt cerințele ca opera Dvs. să fie protejată? Aici legiuitorul a stabilit câteva etape importante. Pentru început, au fost delimitate condițiile prealabile necesare pentru protecția operei. Astfel, în conformitate cu Legea nr. 139, beneficiază de protecţie toate operele exprimate într-o anumită formă obiectivă din domeniul literar, artistic şi ştiinţific, indiferent de faptul dacă acestea au fost sau nu aduse la cunoştinţa publicului. Autorul beneficiază de protecţia dreptului de autor asupra operei sale prin însuşi faptul de creare a ei. Pentru apariţia şi exercitarea dreptului de autor nu este necesară înregistrarea operei, nici alt act de notificare sau alte formalităţi. Totodată protecţia dreptului de autor se extinde asupra formei de exprimare, dar nu se extinde asupra ideilor, teoriilor, descoperirilor ştiinţifice, procedeelor, metodelor de funcţionare sau asupra conceptelor matematice ca atare şi nici asupra invenţiilor cuprinse într-o operă, oricare ar fi modul de preluare, explicare sau de exprimare. De asemenea, Legea stabilește că protecția operei se face după criteriul cetățeniei autorului, indiferent de locul primei publicări. Cum înregistrăm o operă la AGEPI? Este o procedură simplă, care nu necesită prea multe bătăi de cap. Cererea se depune la AGEPI:
  • direct  (de către solicitant sau de reprezentantul acestuia);
  • prin poştă (corespondenţă recomandată);
  • prin intermediul serviciului electronic de depunere on-line a cererilor.
Odată cu depunerea cererii la AGEPI, se depun toate documentele necesare înregistrării. Cererea se consideră depusă din momentul prezentării întregului pachet de documente menţionate la pct. 3-6 ale Regulamentului cu privire la înregistrarea obiectelor dreptului de autor şi drepturilor conexe, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 89 din 10.02.2012, și anume:
  • obiectul (opera) propriu-zis sau materialul identificator prezentat spre înregistrare, în două exemplare identice, cu semnătura autorilor pe fiecare pagină. Materialele identificatoare sunt originale şi nu descrieri ale operelor;
  • procura eliberată în condiţiile legii, dacă cererea se depune prin intermediul reprezentantului sau de către o terţă persoană, împuternicită de autor(i);
  • dovada de plată a taxei, în cuantumul stabilit, sau documentul care confirmă înlesnirea, după caz;
  • copia actelor de identitate ale autorilor;
  • contractul de autor în cazul transmiterii drepturilor patrimoniale, întocmit în conformitate cu art. 30 şi 31 din Legea nr. 139 din 2 iulie 2010 privind dreptul de autor şi drepturile conexe;
  • alte documente, precum: copia certificatului de înregistrare a întreprinderii (dacă titularul este o persoană juridică), certificatul de moştenitor, certificatul de deces al autorului (în cazul în care obiectul este înregistrat de către succesorul(ii) de drepturi), documentele ce confirmă înlesnirile la plata taxei pentru pensionari, studenţi şi invalizi.
În cazul neprezentării acestor documente, cererea nu va fi acceptată. În celelalte cazuri de depunere a cererii de înregistrare, materialele anexate la cerere urmează a fi prezentate direct la AGEPI în decurs de 3 zile lucrătoare. În cazul în care cererea îndeplineşte condiţiile legale de înregistrare, AGEPI, în termen de 30 de zile lucrătoare, înscrie datele cu privire la înregistrarea operei în Registrul de Stat al obiectelor protejate de dreptul de autor şi drepturile conexe şi eliberează solicitantului certificatul de înregistrare a obiectului. AGEPI este în drept să respingă înregistrarea operei prezentate de solicitant în următoarele cazuri:
  • nu sunt îndeplinite cerinţele specificate în prezentul Regulament;
  • opera nu constituie obiect al dreptului de autor sau al drepturilor conexe;
  • obiectul prezentat a fost deja înregistrat în Registrul de Stat;
  • opera derivată prejudiciază drepturile autorului operei originale;
  • opera prezentată constituie obiectul unui litigiu în instanţa de judecată şi nu există o hotărâre definitivă în această privinţă;
  • denumirea operei contravine bunelor moravuri.
Decizia motivată cu privire la respingerea înregistrării obiectului se expediază solicitantului, în termen de 30 de zile lucrătoare din data depunerii cererii. Numărul de litigii în domeniul drepturilor de autor este destul de mare. Iată câteva cazuri de rezonanță: The Content Factory – 3.000 de dolari O imagine luată de pe Google şi folosită pe un blog de companie gestionat de agenţia The Content Factory a devenit obiectul unui proces. Autorul materialului a angajat un avocat, care a cerut iniţial suma de 8.000 de dolari pentru daunele produse, dar într-un final agenţia a plătit 3.000 de dolari pentru o imagine care ar fi costat, iniţial, cel mult 30 de dolari. DKNY – 25.000 de dolari La sfârşitul anului trecut, Brandon Stanton, un fotograf din New York, a primit o propunere de colaborare din partea DKNY, magazin de haine. Nu s-au înţeles, colaborarea a fost anulată, dar într-unul dintre magazine a apărut totuşi o serie de imagini semnate de Stanton (din greşeală, după spusele reprezentanţilor companiei). În loc să-i acţioneze în instanţă, fotograful a povestit pe propria pagină de Facebook întâmplarea şi a cerut DKNY o donaţie de 100.000 de dolari către YMCA. Povestea lui a avut peste 30.000 de share-uri şi aproape 5.000 de comentarii pe Facebook. Criza de PR avea formă şi fond, iar DKNY a acceptat, într-un final, să doneze 25.000 de dolari către YMCA.