Autor: Natalia Roșca Casa de avocatură „Efrim, Roșca și Asociații” Una dintre măsurile preventive cel mai puţin aplicată în sistemul judiciar naţional este liberarea provizorie pe cauţiune. Chiar dacă experienţa altor state a demonstrat eficienţa acestei măsuri, în special atunci când e vorba despre cazurile penale ce vizează infracţiuni non-violente, ca formă de săvârşire, liberarea provizorie pe cauţiune, în Republica Moldova, este privită cu scepticism de principalii actori ai procesului judiciar – procurori şi judecători. Liberarea provizorie pe cauţiune a constituit obiect de cercetare a studiului „Măsurile alternative pentru arestarea preventivă”, elaborat în cadrul  Programului de Drept al Fundației Soros-Moldova. Studiul analizează practica aplicării acestei măsuri preventive sistemul judiciar penal al Moldovei. Mult mai valoroase, însă, sunt reflectările referitoare la experienţa Germaniei în acest sens şi recomandările care au fost expuse vizavi de îmbunătăţirea practicii aplicării liberării provizorii pe cauţiune în ţara noastră. Totuşi, recent, practica aplicării liberării provizorii pe cauţiune s-a îmbogăţit, această măsură preventivă fiind dispusă de instanţa de judecată într-o cauză penală de rezonanţă. Aplicarea acestei măsuri a fost, în general, blamată de societate, fapt pe care îl considerăm, totuşi, nejustificat. Se pare că există percepţia generală a societăţii moldoveneşti precum că arestarea preventivă este panacee pentru făptuitori. Probabil această atitudine negativă faţă de măsura liberării provizorii pe cauţiune vine din necunoaşterea a ceea ce presupune ea şi a eventualelor beneficii pe care le poate aduce. Ce reprezintă liberarea provizorie pe cauţiune Această măsură preventivă presupune punerea în libertate provizorie, adică temporar, a persoanei aflate în arest preventiv sau în arest la domiciliu, contra unei sume de bani, cu condiţia că temeiurile care au determinat aplicarea arestării au dispărut. Astfel, liberarea provizorie pe cauţiune este o măsură alternativă măsurii arestării preventive şi arestării la domiciliu. Liberarea provizorie pe cauţiune poate fi aplicată doar la cererea persoanei arestate sau a avocatului acesteia, precum şi dacă cel căruia urmează să i se aplice este de acord să achite cauţiunea în valoarea fixată de instanţa de judecată. Legea procesual-penală prevede că procurorul de asemenea poate solicita eliberarea provizorie a persoanei pe cauţiune. Acest fapt, însă, nu poate să se producă dacă persoana faţă de care urmează să se aplice măsura nu va fi de acord sau nu va putea să achite valoarea cauţiunii. Liberarea provizorie pe cauţiune poate fi dispusă pe tot parcursul procesului penal – atunci când cauza se află la etapa urmăririi penale, dar și când aceasta se află deja spre examinare în instanţa de judecată. Obiectivul esenţial al liberării provizorii pe cauţiune este asigurarea desfăşurării normale a procesului penal, fără, însă, a ţine în stare de arest persoana învinuită de săvârşirea unei infracţiuni. Cauţiunea, la rândul său, adică suma de bani pe care o depune persoana are trei scopuri:
  • garantarea participării învinuitului, inculpatului la procesul penal şi respectarea de către acesta a obligaţiilor stabilite faţă de el de către instanţa de judecată;
  • garantarea plăţii despăgubirilor băneşti ce vor fi acordate de instanţă pentru repararea pagubelor cauzate prin infracţiune;
  • garantarea plăţii amenzii.
În Republica Moldova, valoarea cauţiunii poate fi stabilită doar în limitele prevăzute de lege, şi anume de la 300 la 100 000 de unităţi convenţionale, adică de la 6 mii de lei la 2 milioane de lei. După publicarea şi intrarea în vigoare a modificărilor la Codul penal, prin care a fost majorată valoarea unităţii convenţionale de la 20 la 50 de lei, limitele valorii cauţiunii vor creşte de la 15 mii de lei la 5 milioane de lei. În acest context, remarcăm practica altor state, precum Germania, care nu au o limită maximă a cauţiunii care poate fi stabilită de instanţa de judecată. Astfel, judecătorii germani aplică sume mult mai mari în calitate de cauţiune, care, uimitor, dar sunt acceptate de învinuiţi. Sume care îi motivează să respecte condiţiile impuse de instanţă, doar pentru a se afla la libertate provizorie. În virtutea cuantumurilor mari ale cauţiunilor, dar şi pentru că nu de puţine ori apar circumstanţele care determină trecerea acestor sume în bugetul de stat, cauţiunea este o sursă de completare a bugetului public. Acest aspect al cauţiunii este, însă, neglijat în totalitate atât de procurori, cât şi de judecători. Şi unii, şi alţii continuă să gândească stereotipic, cerând şi dispunând aplicarea arestului preventiv, în consecinţă supunând bugetul de stat la cheltuieli suplimentare de întreţinere a persoanelor deţinute în arest. În ce condiții se aplică liberarea provizorie pe cauțiune Posibilitatea de aplicare a liberării provizorii pe cauţiune este limitată, totuşi, de anumite condiţii. Astfel, substituirea arestării preventive sau a arestării la domiciliu cu eliberare provizorie pe cauţiune nu poate să aibă loc, atunci când există şi se prezintă date care ar demonstra că persoana care urmează să fie eliberată pe cauţiune:
  • va săvârși o altă infracţiune;
  • va încerca să influenţeze asupra martorilor;
  • va încerca să distrugă mijloacele de probă;
  • va încerca să se ascundă de organele de urmărire penală, de procuror sau, după caz, de instanţa de judecată.
Cauţiunea depusă poate fi restituită deponentului sau poate trece în proprietatea statului, pentru fiecare dintre aceste situaţii legea stabilind condiţii exacte. Astfel, cauţiunea depusă se restituie atunci când:
  • are loc revocarea liberării provizorii pe cauţiune, deoarece s-au descoperit fapte şi circumstanţe care nu au fost cunoscute la data admiterii de către instanţă a cererii de liberare provizorie şi care ar fi împiedica aplicarea acestei măsuri;
  • judecătorul de instrucţie sau instanţa constată că nu mai există temeiurile care au justificat aplicarea măsurii preventive;
  • se dispune încetarea procesului penal, scoaterea persoanei de sub învinuire sau când are loc achitarea acesteia;
  • instanţa care judecă cauza în fond stabileşte, prin hotărâre definitivă, o pedeapsă.
Cauţiunea depusă, însă, nu se restituie şi se trece în bugetul de stat, de către judecătorul de instrucţie sau, după caz, de instanţa de judecată, în cazul:
  1. revocării liberării provizorii întrucât  învinuitul, inculpatul cu rea-credinţă nu îndeplineşte obligaţiile stabilite sau a săvârșit o nouă infracţiune cu intenţie.
  2. înlocuirii măsurii de liberare provizorie pe cauţiune cu măsura arestării preventive sau arestării la domiciliu;
  3. dacă, pe durata măsurii de liberare pe cauţiune, învinuitul, inculpatul încalcă cu rea-credinţă obligaţiile ce îi revin;
  4. dacă există o bănuială rezonabilă că a săvârșit cu intenţie o nouă infracţiune pentru care s-a dispus începerea urmăririi penale împotriva sa.
Executarea liberării provizorii pe cauţiune Trebuie să menţionăm că legislaţia şi practica nu prea merg mână în mână la capitolul executarea liberării provizorii pe cauţiune. Legislaţia naţională nu reglementează suficient modalitatea de executare a liberării provizorii a persoanei pe cauţiunea cu tot ce înseamnă aceasta – de la modul de achitare a cauţiunii, până la punerea în libertate provizorie a persoanei. Codul de procedură penală al Republicii Moldova prevede că dispunerea cauţiunii se face pe numele învinuitului, inculpatului, prin depunerea sumei de bani stabilite de instanţa de judecată pe contul depozitar al Procuraturii sau prin constituirea unei garanţii reale, mobiliare ori imobiliare, în limitele unei sume de bani determinate, în favoarea aceluiaşi organ, adică a Procuraturii. La rândul său, Codul de executare al Republicii Moldova statuează că eliberarea provizorie a persoanei (implicit şi eliberarea provizorie pe cauţiune) din arest preventiv se face de către şeful locului de arest preventiv în temeiul hotărârii judecătorului de instrucţie sau a instanţei de judecată. Suplimentar, actul din urmă stabileşte şi procedura de verificare a modului de respectare a condiţiilor impuse de instanţa de judecată persoanei liberate  provizoriu pe cauţiune. Acestea sunt toate reglementările referitoare la executarea liberării provizorii pe cauţiune. Practica, însă, ne pune faţă în faţă cu o serie de deficienţe care fac mult mai dificilă executarea acestei măsuri. Dar despre cum se achită practic o cauţiune în Moldova şi cum se pune în libertate persoana, vă vom expune mâine, într-un alt articol.