Ministerul Justiției a operat mai multe modificări la Regulamentul privind monitorizarea electronică a persoanelor condamnate și liberate de pedeapsă, dar și altor categorii, în funcțiile de propunerile Procuraturii, MAI, dar și a Institutului de Reforme Penale. Astfel, a fost modificat lista persoanelor care pot fi supuse monitorizării prin GPS. pentru a excldue interpretările. În proiectul inițial se prevedea că noul tip de monitorizare va fi aplicat persoanelor liberate de pedeapsa penală în baza articolului 89 din Codul Penal, în baza unei decizii a instanței, dar și la propunerea șefului penitenciarului în privința condamnaților care se deplasează fără escortă sau pe un timp limitat în afara penitenciarului. În text însă se făcea trimitere  și la „alte categorii de persoane”. Fiind o expresie mult prea generală și care va lăsa loc de interpretări, a fost propusă excluderea ei. Totodată, Institutul de Reforme Penale a propus majorarea personalului în cadrul Inspectoratului Național de Probațiune. Propunerea a fost acceptată, însă deocamdată nu există bani pentru angajarea și salarizarea acestora. În același timp, regulamentul a completat cu prevederi de țin de sancționarea consilierilor de probațiune sau altor persoane care vor utiliza contrar legii date cu caracter personal. De ce este nevoie de supravegherea electronică În Nota Informativă a documentului, autorii dau asigurări că noua măsură va costa mai puţin decât detenţia: „Vor fi suportate cheltuieli numai pentru închirierea și mentenanța echipamentului care costă aproximativ 60 de lei pe zi pentru un subiect monitorizat. Cheltuielile pentru o zi de monitorizare electronică vor fi cu mult mai mici decât cheltuielile pentru o zi de închisoare a unui deținut, care costă aproximativ 143 de lei pe zi”. Amintim că într-un raport recent, Consiliul Europei recomanda Ministerul Justiţiei să găsească soluţii pentru supraaglomerarea penitenciarelor, care în Moldova constituie o problemă importantă. Aceasta este generată inclusiv de legislaţia penală. „Codul Penal al Republicii Moldova include minimul obligatoriu al pedepsei cu închisoarea.Se pare că dacă o instanță moldovenească dorește să condamne un infractor la închisoare, perioada minimă trebuie să fie de trei luni. Aceasta este împotriva concepției penale generale din țările europene, unde ar putea fi adecvate perioade mai scurte de detenție – uneori doar câteva săptămâni, dacă nu se poate avea în vedere o pedeapsă neprivativă de libertate”, se arată în raportul „Răspunsurile justiţiei penale cu privire la supraaglomerarea închisorilor în Moldova”. Autorii documentului recomandă probaţiunea, supravegherea sporită, munca în folosul comunităţii, medierea între victimă-infractor şi monitorizarea electronică, ca şi măsuri alternative detenţiei. Totodată, aceştia atrag atenţia că tehnologia care urmează să fie utilizată trebuie testată cu mare atenţie, dar şi faptul că simpla monitorizare nu este suficientă. „În prezent, Moldova nu deține nici aparatura, nici legislația necesară pentru a folosi monitorizarea electronică pentru supravegherea arestului la domiciliu.O asemenea tehnologie trebuie să fie testată și evaluată cu atenție. Conform experienței din țările europene, monitorizarea electronică a ordinelor de interdicție la domiciliu este mai mult de două ori mai costisitoare decât metodele tradiționale de supraveghere în regim de probațiune. În unele cazuri, acesta poate fi un ordin atractiv pentru instanțe, însă este puțin probabil ca acestea singure să reformeze infractorul sau să reducă recidiva. Din acest motiv, Consiliul Europei recomandă ca aceasta să fie asociată cu alte forme de reabilitare și sprijin”, se mai precizează în raport.