Autor: Maia Pârcălab Casa de avocatură „ACI Partners” Pe fonul unei crize continue a sistemului bancar, toamna anului 2016 aduce o serie de îmbunătăţiri ale  legislaţiei bancare.  Acestea sunt orientate în mare parte spre armonizarea cadrului național cu acquis-ul comunitar și recomandările Fondului Monetar Internaţional. În același timp, ele vin să reflecte transformările recente ale pieţei bancare şi să preîntâmpine unele activităţi separate şi improprii unei activităţi bancare prudente. Deși modul de adoptare a noului cadru legal trezește discuții, cert este că toate aceste îmbunătăţiri sunt direcționate spre fortificarea cadrului legal naţional, transparenţa şi calitatea acţionariatului bancar, și administrarea prudentă a riscurilor băncilor. În continuare, prezentăm câteva amendamente recente la Legea instituţiilor financiare nr. 550 din 21.07.1995, operate prin Legea nr. 233 din 03.10.2016, în vigoare din 04.10.2016. În calitate de practicieni bancari, avem ferma convingere că inserarea pe hârtie a acestora, odată în plus, nu va fi redundantă. Persoanele afiliate băncii Noţiunea de persoane afiliate băncii este revizuită. Astfel, lista persoanelor afiliate se completează, fie se modifică cu:
  • persoanele juridice şi/sau fizice care, direct sau indirect, deţin sau controlează 1% şi mai mult din capitalul băncii (în raport cu 5 şi mai mult anterior modificărilor), inclusiv beneficiarii lor efectivi şi lanţul părţilor interpuse prin intermediul căruia beneficiarul efectiv deține sau controlează persoana juridică sau fizică menţionată;
  • orice entitate asociată băncii sau orice entitate, parte în asocieri în participaţie, orice entitate asociată sau orice entitate, parte în asocieri în participaţie a unui membru al grupului de persoane aflate în legătură cu banca, sau entităţile şi banca, părţi în asocieri în participaţie ale unei alte persoane. Amendamentele efectuate definesc noţiunile de entitate asociată dar şi de asociere în participaţie;
  • membrii apropiaţi ai familiei oricărei persoane fizice afiliate băncii, inclusiv soţii şi rudele soţilor, până la al treilea grad de rudenie;
  • persoana prin intermediul căreia este efectuată o tranzacţie în interesul persoanei afiliate şi care este considerată a fi influenţată de persoana afiliată în cadrul tranzacţiei respective din cauza existenţei unor relaţii de muncă, civile sau de alt gen dintre aceste persoane, determinate conform reglementărilor Băncii Naţionale.
Amendamentele operate lărgesc conceptual cercul persoanelor afiliate băncii. Cert este că prin modificările aduse noţiunii de persoane afiliate se urmăreşte diligenţa anumitor categorii de tranzacţii ale băncilor, dar nu în ultimul rând cunoaşterea esenţială a acţionariatului băncilor şi a riscurilor asociate tranzacţiilor încheiate cu ultimii şi persoanele afiliate acestora. Conform ultimelor amendamente, condiţiile, limitele şi restricţiile stabilite pentru tranzacţiile cu persoane afiliate pot să includă şi cerinţe de formare a unor rezerve adiţionale pentru acoperirea eventualelor pierderi la creditele şi alte active aferente tranzacţiilor cu persoane afiliate. Fapt care va constitui o motivaţie în plus pentru bănci să asigure o monitorizare mai diligentă a tranzacţiilor cu persoanele sale afiliate. Caracterul prezumptiv O inovație ar constitui și instituirea „prezumției de afiliere”. Astfel, dacă persoanele afiliate întrunesc una sau mai multe dintre caracteristicile prevăzute în actele normative ale Băncii Naţionale sau natura relaţiilor şi tranzacţiilor dintre persoană şi bancă justifică o asemenea prezumpţie, Banca Naţională poate prezuma persoanele afiliate băncii, devenite cunoscute în procesul de supraveghere a băncii. Banca Naţională notifică banca despre o asemenea decizie nu mai târziu de următoarea zi lucrătoare. Și, până la proba contrară, ce urmează a fi prezentată Băncii Naţionale în termen de 15 zile lucrătoare de la recepţionarea de către bancă a notificării, persoanele identificate de Banca Naţională sunt prezumate a fi persoane afiliate băncii din data tranzacţiei. Formarea capitalului Exigenţa imperativă de achitare a acţiunilor băncii doar cu mijloace băneşti a fost, de asemenea, supusă modificării. Totodată, posibilitatea achitării acţiunilor cu valori mobiliare de stat este aplicabilă doar băncii-punte şi doar pentru formarea capitalului iniţial. Definiţia de bancă-punte şi statutul juridic al acesteia o regăsim în Legea privind redresarea şi rezoluţia băncilor nr. 232, adoptată în cadrul aceluiaşi pachet de legi. Statutul băncii S-au adus modificări și la clauzele necesare de inclus în statutele băncilor. Urmare a amendamentelor operate statutul băncii urmează să specifice obligativitatea deţinătorilor direcţi, indirecţi şi a beneficiarilor efectivi de a prezenta informaţia solicitată de către bancă pentru asigurarea conformării băncii cu prevederile legii. Astfel, băncile urmează să-şi completeze statutele cu clauze privind modul şi termenele de prezentare a informaţiei solicitate de către deţinătorii direcți, indirecţi şi beneficiarii efectivi. Filialele băncilor străine Amendamentele recente dedică un capitol separat regimului juridic al activităţii filialelor băncilor străine pe piaţa bancară a Republicii Moldova. Astfel, sunt specificate mult mai clar, dar şi consolidat, regulile de joc pentru aceste entităţi, pornind de la statutul juridic al filialei băncii străine, cerinţele de licenţiere şi supraveghere, inspecţiile efectuate de autorităţile competente din ţara de origine a băncii străine, şi terminând cu exigenţele pe partea de dezvăluire a informaţiei de către filialele băncilor străine. Măsurile de prudenţă Au suferit completări şi normele ce reglementează măsurile de prudenţă, imperative pentru băncile comerciale. Astfel, daca Banca Naţională constată că banca este expusă unor riscuri, precum şi în cazul în care banca are o importanţă sistemică, Banca Naţională poate impune acestei bănci cerinţe prudenţiale sporite faţă de cerinţele conţinute în art. 28 alin. (1) şi (2) al Legii instituţiilor financiare. Mai mult ca atât, în aceste circumstanţe, Banca Naţională va fi justificată să omită parcurgerea procedurii formale de informare anticipată a băncii şi să dispună aplicarea imediată a cerinţelor prudenţiale sporite. Este necesar de menţionat că regimul de supraveghere şi administrare specială a fost exclus din Legea instituțiilor financiare. În acelaşi timp, măsurile de intervenţie timpurie, aplicarea instrumentelor de rezoluţie se regăsesc în Legea privind redresarea şi rezoluţia băncilor, căreia îi vom dedica o atenţie separată în una din următoarele publicaţii. În timpul inserării informaţiilor reflectate anterior, a intervenit instituirea de către Banca Naţională a regimului de intervenţie timpurie aplicat în privinţa unei bănci comerciale de pe piaţa Republicii Moldova – regim, care în cazul particular este instituit în vederea asigurării unei conduceri sănătoase şi prudente a activităţii băncii, și care este însoţit inclusiv de suspendarea drepturilor unor acţionari, încetarea mandatelor unor membri ai organelor de conducere şi desemnarea unui administrator temporar. Este necesar de menționat că cadrul legal conţinea suficiente pârghii şi mecanisme de intervenţie şi până la adoptarea Legii privind redresarea şi rezoluţia băncilor şi a modificărilor la Legea instituţiilor financiare, care însă nu au fost aplicate, dintr-un motiv sau altul. Sperăm că soarta noilor modificări va fi diferită, aplicarea timpurie a acestora fiind, aparent, o bună dovadă.