Membrii Consiliului Superior al Magistraturii au avizat proiectului de lege pentru modificarea și completarea unor acte legislative, în baza conceptului de reformă a sistemului de pensii din Republica Moldova, dar cu anumite condiții. Și anume, să fie excluse Art. I, Art. II pct. 27 în partea ce ține de completarea art. 34 cu alin. (5) și (6) din proiectul de lege menționat. Mai exact, este vorba de excluderea prevederilor ce țin de: (5) Cheltuielile pentru achitarea pensiilor judecătorilor și indemnizațiile lunare viagere acordate judecătorilor și procurorilor sunt suportate după cum urmează: 50% din mărimea pensiei sau indemnizației lunare viagere și – din bugetul asigurărilor sociale de stat și 50% din mărimea pensiei sau indemnizației lunare viagere și din bugetul de stat”; (6) Beneficiarilor de pensie din rândul deputaților, membrilor de Guvern, funcționarilor publici, aleșilor locali, judecătorilor și procurorilor și beneficiarelor de indemnizații lunare viagere stabilite judecătorilor și procurorilor până la 1 iulie 2017, care realizează veniturile pasibile de asigurări sociale, partea pensiei suportate din bugetul de stat se suspendă. De asemenea, membrii CSM au cerut să fie exclus și Art. I din proiectul de lege, care prevede modificarea art. 32 din Legea cu privire la statutul judecătorului: „Judecătorul are dreptul la pensie în condițiile Legii privind pensiile de asigurări sociale de stat”. Potrivit lor, această modificare abordează condiții noi de plată a pensiilor stabilite pentru judecători. „Or, în redacția actuală art. 32 alin. (1) din Legea nr. 544-XIII din 20 iulie 1995 cu privire la statutul judecătorului prevede că judecătorul care a atins vârsta de 50 de ani şi are o vechime în muncă de cel puţin 20 de ani, dintre care cel puţin 12 ani şi 6 luni a activat în funcţia de judecător, are dreptul la pensie pentru vechime în muncă în proporţie de 55% din salariul mediu lunar, iar pentru fiecare an complet de muncă peste vechimea de 20 de ani – de 3%, dar în total nu mai mult de 80% din salariul mediu lunar. Pensia judecătorului se recalculează ţinîndu-se cont de mărimea salariului lunar al judecătorului în exerciţiu. Alin. (3) din același articol stipulează că pensia pentru vechime în muncă stabilită se calculează şi se plăteşte doar judecătorilor demisionaţi şi judecătorilor eliberaţi din funcţie în legătură cu atingerea plafonului de vârstă”, se explică în Hotărârea CSM. Plenul Consiliului specifică că, calitatea actului de justiție este direct proporțional cu independența puterii judecătorești și unicul exponent al acesteia fiind judecătorul. Statutul constituțional al judecătorului nu constituie un privilegiu personal, ci un bun al întregii societăți, iar remunerația judecătorului în care intră orice mijloc de asigurare materială sau socială, reprezintă una din componentele de bază ale independenței judecătorului. În context, membrii CSM au făcut trimitere la Rezoluția Adunării Generale a ONU nr. 40/32 din 29 noiembrie 1985, dar și la Carta Europeană cu privire la statutul Judecătorului. Cea din urmă prevede că: „…nivelul remuneraţiei trebuie fixat în aşa fel încât să îi pună pe magistraţi la adăpost de presiunile care vizează să le influenţeze sensul deciziilor şi în general comportamentul jurisdicţional, alterându-le astfel independenţa şi imparţialitatea, iar Cuantumul pensiei judecătorului trebuie să fie cît de apropiat posibil de nivelul ultimei sale remunerări. …statele-membre ale Consiliului Europei trebuie să tindă spre sporirea garanţiilor sociale ale judecătorului şi în nici un caz nu se admite reducerea garanţiilor sociale deja admise prin lege”. Plenul CSM a reiterat că „judecătorul pe lângă profesionalism și reputația ireproșabilă, trebuie să posede o independență materială și un sentiment de siguranță, statul avînd obligaţia de a stabili remunerarea judecătorului, astfel încât aceasta să compenseze efortul şi responsabilitățile lui, ce derivă din funcțiile pe care le exercită”. Conform legislației în vigoare, statul asigură și garantează independența judecătorului, inclusiv și prin garanții sociale, fiind în corespundere cu normele internaționale. Proiectul privind reforma sistemului de pensii, propus spre dezbateri, prevede unificarea modalității  de calcul a pensiilor de asigurări sociale pentru unele categorii de cetățeni (deputați, membri de Guvern, funcționari publici, aleși locali, judecători, procurori) și excluderea „stagiului special” din sistemul public de asigurări sociale.