Munca juridică pro bono este o cultură răspândită în state precum: Franța, Canada, Marea Britanie sau Statele Unite ale Americii, care s-a dezvoltat încă din anii '70. De atunci, apărătorii au început să ofere asistență neremunerată în paralel cu sistemul de ajutor public judiciar oferit de către stat. Munca pro bono s-a dezvoltat de la o activitate informală, la o practică instituționalizată în multe țări, formată din asociații profesionale, societăți de avocați, ajutorul public judiciar în sine și entități non-profit. Cultura muncii pro bono pe cât de răspândită e în statele lumii, pe atât de marginalizată e în Moldova. Ce înseamnă pro bono și legătura cu Responsabilitatea Socială Corporativă Pro bono (din latină pro bono publico, adică pentru binele public)  reprezintă o activitate voluntară, realizată în beneficiul comunității. Deși termenul este folosit în mai multe contexte, în domeniul juridic acesta se referă la asistența juridică oferită gratuit persoanelor vulnerabile cu mijloace financiare limitate. În accepțiunea celor din domeniul juridic, acest termen înseamnă prestarea serviciilor juridice în mod gratuit sau la un preț redus pentru binele public. Spre deosebire de formatul activităților de voluntariat, serviciile juridice pro bono constituie o pârghie a celor ce nu își pot permite competențele unor avocați profesioniști. Serviciile pro bono au scopul de a ajuta comunitățile marginalizate, care adesea nu apelează la asistența juridică din considerente financiare. În lumea modernă există diverse mecanisme pentru a asigura accesul la justiție acestor persoane defavorizate - prin intermediul asistenței juridice garantate de stat, a serviciilor oferite de para-juriști sau prin alte mijloace, pe care statul le pune la dispoziție. Totodată, în activitățile de acordare a serviciilor juridice calificate sunt antrenate case de avocatură medii și mari, care din contul orelor taxate oferă asistență juridică pro bono la etapa pre-judiciară sau reprezentare în instanțele de judecată. Ne punem întrebarea firească de ce o casă de avocatură, care are suficiente venituri și a cărei clienți sunt companii mari sau corporații, ar presta servicii pro bono celor defavorizați din contul timpului care îl poate oferi clienților săi? Răspunsul ar fi Responsabilitatea Socială Corporativă. Aceasta se află pe agenda mai multor companii din întreaga lume. Și tot mai multe firme de avocatură încep să recunoască rolul pe care îl joacă Responsabilitatea Socială Corporativă în construirea reputației, în recrutarea de personal și menținerea relațiilor de durată cu clienții. Responsabilitatea Socială Corporativă, termen provenit din limba engleză Corporate Social Responsability (CSR), reprezintă ansamblul acțiunilor, principiilor și practicilor prin care o companie se implică într-o societate, cu scopul de a asigura un impact pozitiv al activității sale și de a contribui la dezvoltarea societății. Cert este că acest termen sofisticat, folosit frecvent în limbajul strategiilor de business, este mai mult decât un instrument în lumea afacerilor. Este cel mai apropiat lucru de un cod de etică sau chiar ideologie în domeniul în care se presupune că profitul este obiectivul final. Mai mult ca atât, este un vis într-o lume utopică, unde o companie asigură bunăstarea cetățenilor cu un sprijin minim sau chiar inexistent din partea statului. Pentru a înțelege mai bine ce este pro bono și de ce poate fi privit ca o acțiune de responsabilitate socială corporativă, trebuie să începem de la câteva componente ale unui stat de drept, și anume: statul prin toate mecanismele și instituțiile sale, companiile private care acționează în sistemul economic în virtutea legilor și regulilor stabilite de stat și societatea în ansamblul ei (inclusiv organizațiile societății civile). În acest mod se poate desluși mai clar faptul că Responsabilitatea Socială Corporativă este de fapt interacțiunea dintre mediul privat și societate. Chiar dacă statul asigură cadrul general, companiile sunt încurajate să facă în mod voluntar mai mult decât prevede cadrul legal, pentru a îndeplini obiectivele sociale și de mediu în activitatea lor cotidiană. Experiența altor state Marea Britanie Începând cu anul 2003, mai multe firme de avocatură din Marea Britanie sau școli de drept, sărbătoresc Săptămâna pro bono, care are drept scop încurajarea avocaților pentru a oferi asemenea servicii. În așa fel, crește și gradul de conștientizare a serviciilor pro bono. La nivel național, în Marea Britanie funcționeză o organizație, care lucrează cu juriști și studenți de la drept, pentru a-i determina să ofere servicii pro bono. La organizație apelează cetățenii, care nu-și permit un avocat, iar juriștii oferă asistență gratuită. Franța În Franța, munca pro bono este dezvoltată de către Barou, care a creat mai multe programe, pe lângă asistența juridică gratuită subvenționată de stat. De exemplu, Accès au Droit este un program voluntar, prin care se oferă consultanță juridică gratuită, indiferent de venitul solicitanților. O altă inițiativă este Barreau de Paris Solidarité, prin care au fost înființate mai multe centre permanente de asistență juridică gratuită, un autobuz al solidarității, care străbate cartierele Parisului oferind consultanță juridică, și numeroase parteneriate cu diverse asociații din domeniul drepturilor omului sau umanitare. De asemenea, Baroul a creat un Fond de donații unde atât avocații/birourile de avocatură, cât și ONG-urile pot susține financiar diverse proiecte relevante, dar și Comisia Pro Bono, având scopul de a crea o platformă de schimb de informații și bune practici între avocații pro bono. Canada În Canada,  Asociația avocaților a adoptat o rezoluție, în care se spune că fiecare persoană care oferă servicii juridice trebuie să depună efort să contribuie cu 50 de ore de muncă pro bono sau cu trei la sută din onorariile anuale, pentru a susține cultura pro-bono. În rezoluție se spune că este responsabilitatea celor care practică dreptul să contribuie în mod voluntar la soluționarea unor cauze. Acolo, Asociația monitorizează, promovează și face publice cazurile pro bono ale avocaților și ale notarilor. SUA În Statele Unite ale Americii, serviciile pro bono au devenit o condiție pentru a deveni avocat. De exemplu, Baroul statului New York, începând cu 2012, solicită candidaților la examenul de admitere în profesie, un număr de cel puțin 50 de ore pro bono, drept o condiție de a deveni avocat. Reglementările Asociației avocaților spun că avocații trebuie să acorde cele 50 de ore pro bono pentru următoarele situații:
  • persoanelor cu mijloace limitate;
  • cauze caritabile, religioase, civice, comunitare.
Totodată, avocații trebuie să contribuie financiar către organizațiile care oferă servicii juridice persoanelor vulnerabile. Moldova Dacă vorbim de Moldova, avocatura nu prea are cu ce se lăuda la acest capitol.  Munca pro bono în domeniul juridic nu este reglementată, prin urmare statutul profesiei de avocat nu obligă, dar nici nu interzice apărătorilor să-și ofere serviciile gratuit. Activitatea pro bono în domeniul juridic este o practică puternic încurajată de către Uniunea Europeană, ONU și de alte organizații internaționale, ca o măsură necesară pentru a spori accesul la justiție pentru toți și de a întări sistemul de justiție. Articolul este realizat în cadrul proiectului „Consolidarea rețelei de para-juriști”, implementat de Biroul asociat de avocați „Efrim, Roșca şi Asociații” și co-finanțat de Departamentul Justiție și Drepturile Omului al Fundației Soros-Moldova. Acest material nu reflectă neapărat punctul de vedere al Fundației.