Corupție în avocatură există, însă nu ca în alte domenii. Asta arată raportul de activitate a Centrului Național Anticorupției (CNA), în care se menționează că anul trecut au fost documentate 21 de infracțiuni de corupție, în avocatură. Datele arată că cea mai coruptă, în 2016, a fost poliția, aceasta fiind urmată de societățile pe acțiuni, autoritățile publice locale, întreprinderile de stat, vama, justiția și medicina. După avocatură, urmează educația și finanțele publice. Potrivit raportului CNA, lupta cu corupția în domeniul justiției în anul 2016, a fost axată prioritar pe contracararea, în comun cu Procuratura şi Consiliul Superior al Magistraturii, a crimelor cu rezonanță socială sporită comise cu implicarea a 27 de judecători - persoane care dețin funcții de demnitate publică, 6 executori judecătoreşti, 21 avocați, 10 angajați ai instituțiilor din subordinea Ministerului Justiției (Penitenciare, birouri de probațiune etc.) și doi experți judiciari. Astfel, pentru comiterea infracțiunilor de corupție şi conexe acestora, pe mâna justiției au ajuns inclusiv trei avocați, un executor judecătoresc, un consilier pe probațiune și 38 colaboratori de poliție. avocatura coruptie Unul dintre cazurile de corupție, cu implicare avocaților, a avut loc în sistemul penitenciarelor din subordinea Ministerului Justiției. Ofițerii CNA au curmat tentativa de trafic de influență comisă de fostul şef al Penitenciarului nr. 5 din Cahul şi un avocat, care au fost reținuți în timpul estorcării sumei de 16 mii de euro şi 13 mii 300 de dolari de la familia unui interlop, condamnat la 18 ani de privațiune de libertate, pentru eliberarea înainte de termen din închisoare. Alte cazuri se referă la estorcarea de la un cetățean a sumei de 4.500 de euro, susținând că împreună cu alte persoane are influență asupra unui judecător din Judecătoria Buiucani, pe care poate să-l influențeze să emită o decizie favorabilă pe cauza penală pornită în privința reclamantului. O altă cauza penală, se referă la faptul că un avocat a luat mită, în valoare de 3.000 de euro, de la un cetățean străin, precizând că are influență asupra procurorilor din cadrul Procuraturii sectorului Centru, astfel încât aceștia să claseze o cauză penală pornită pe numele cetățeanului străin pentru evaziune fiscală. La fel, raportul CNA mai arată că în majoritatea cazurilor petiționarii au înaintat plângerile asupra abuzurilor şi acțiunilor ilegale ale polițiştilor, avocaților, procurorilor, judecătorilor, executorilor judecătoreşti, angajaților primăriilor, instituțiilor şi organizațiilor care prestează servicii publice sau sociale populației, în special din domeniile construcțiilor, transportului, telefoniei mobile, energeticii, alimentației, serviciilor comunale, bancare.