Autor: Ana Iovu Casa de avocatură „Cobzac & Partners” Neexecutarea sau executarea necorespunzătoare a obligațiilor pecuniare, adică a obligațiilor de a transmite bani cuiva pentru niște bunuri cumpărate, servicii prestate, lucrările executate, chirie etc., presupune anumite consecințe, una dintre care este apariția obligației debitorului de a repara prejudiciul cauzat creditorului. Prejudiciul cauzat prin întârzierea sau executarea necorespunzătoare a obligaţiilor pecuniare, cu excepţia celor izvorâte din contractul de credit bancar sau împrumut, poate fi compensat prin următoarele modalități:
  • încasarea penalităţilor de întârziere, doar în cazul în care acestea sunt prevăzute de contract sau de lege;
  • încasarea dobânzii de întârziere;
  • încasarea altui prejudiciu cu prezentarea dovezilor, în cazul în care prejudiciul depășește penalitatea.
Potrivit art. 624 alin. (1) din Codul civil, clauza penală (penalitatea) este o prevedere contractuală prin care părţile evaluează anticipat prejudiciul, stipulând că debitorul, în cazul neexecutării obligaţiei, urmează să remită creditorului o sumă de bani sau un alt bun. Aspectele care trebuie menționate, în ceea ce privește clauza penală, le găsiți în articolul: ”Clauza penală – mijloc de garantare a executării obligaţiilor”. Dacă e să ne referim la dobânda de întârziere, aceasta este reglementată de art. 619 al Codului civil și reprezintă o modalitate de despăgubire a creditorului pentru întârzierea executării obligaţiilor pecuniare de către debitor, care se bazează pe ideea că are loc folosirea mijloacelor financiare străine. Spre deosebire de penalitate, dobânda de întârziere curge de drept, nefiind necesară inserarea ei în contract. Singurele condiții sunt ca obligația să presupună achitarea unui sume de bani precis determinate, iar termenul de executare a obligației să fie expirat. Cuantumul dobânzii de întârziere poate fi prevăzut expres în contract, sau, în anumite cazuri, de lege. În caz contrar, se aplică prevederile generale de la art. 619 Codul civil, adică dobândă va fi de 5% peste rata dobânzii egală cu rata de bază a Băncii Naţionale a Moldovei, fiind permisă inclusiv proba unui prejudiciu mai mic, în cazul actelor juridice la care participă consumatorul, și de 9% peste rata dobânzii egală cu rata de bază a BNM, în celelalte cazuri. Este important de menționat că, pentru a calcula dobânda de întârziere, debitorul trebuie mai întâi pus în întârziere, adică creditorul trebuie să pretindă executarea obligaţiei. Acest lucru poate fi făcut printr-o notificare, reclamație sau orice alt act expediat debitorului. Expedierea urmează a fi confirmată prin avizul de recepţie. Nu este, totuși, necesară expedierea unei somații în cazurile prevăzute expres la art. 617 alin.(2) Cod civil, și anume atunci când:
  • este stabilită o dată calendaristică pentru executarea obligaţiei;
  • înaintea executării obligaţiei trebuie să aibă loc un eveniment, iar perioada pentru executarea obligaţiei este stabilită astfel încât poate fi calculată calendaristic de la producerea evenimentului;
  • părţile au convenit expres că debitorul este în întârziere la expirarea termenului la care trebuia să execute, fără îndeplinirea vreunei formalităţi;
  • obligaţia, prin natura sa, nu putea fi îndeplinită decât într-un termen determinat, pe care debitorul l-a lăsat să expire fără a executa;
  • debitorul obligaţiei cu executare succesivă refuză sau omite în mod repetat să o execute;
  • obligaţia de a nu face nu se execută;
  • este evident că somaţia nu va avea nici un rezultat;
  • intrarea în întârziere se justifică din motive întemeiate, luându-se în considerare interesele ambelor părţi;
  • debitorul a declarat în scris că nu doreşte să execute obligaţia.
Aspecte practice importante Este foarte important de menționat că, potrivit regulei generale, clauza penală este inclusivă, adică creditorul are dreptul să pretindă repararea prejudiciului doar în partea neacoperită prin clauza penală. Asfel, cu excepția cazului în care în contract este prevăzută expres clauza penală punitivă, adică faptul că prejudiciul se acoperă peste penalitate, pentru perioada pentru care au fost calculate penalităţi, nu pot fi calculate dobânzi de întârziere, dacă mărimea acestora se acoperă de cea a penalităţilor. Astfel, acest prejudiciu suportat de creditor este recuperat conform penalităţilor prin care părţile au convenit anticipat şi asupra prejudiciului cauzat prin întârzierea executării. Cel puțin acest lucru este prevăzut de pct. 22 din Hotărârea Plenului CSJ nr.9 din 24.12.2010 privind aplicarea de către instanţele judecătoreşti a legislaţiei ce reglementează modalităţile de reparare a prejudiciului cauzat prin întârziere sau executare necorespunzătoare a obligaţiilor pecuniare, cu excepţia celor izvorâte din contractul de credit bancar sau împrumut. Totuși, practica instanțelor nu este uniformă în acest sens. O altă problemă care prezintă interes este dacă, după ce a fost achitată datoria, trebuie sau nu de achitat penalitatea și dobânda de întârziere, în cazul în care achitarea a avut loc când debitorul se afla deja în întârziere. Din păcate, nici referitor la acest aspect nu avem o jurisprudență uniformă, în ciuda faptului că legea prevede destul de clar că din moment ce datoria a fost achitată, adică stinsă, încetează raporturile juridice dintre părţi în partea ce se referă la obligaţia respectivă, drept consecință, debitorul nu mai este obligat să plătească dobânda şi penalităţile ori să repare prejudiciul. Totuși, în ceea ce privește penalitatea contractuală, sunt anumite excepții. Astfel, conform art. 626 alin.(3) Codul civil și pct. 7 din Hotărârea Plenului CSJ, menționată mai sus, în cazul în care, la momentul primirii executării obligaților pecuniare, cu excepţia celor izvorâte din contractul de credit bancar sau împrumut, creditorul și-a rezervat expres dreptul de a încasa penalitatea sau, dacă, la acel moment, exista deja un litigiu pe rolul instanței de judecată referitor la acest aspect, creditorul poate pretinde plata penalității contractuale. Reieșind din cele expuse, vă îndemnăm să vă îndepliniți corespunzător obligațiile pecuniare pentru a nu suferi cheltuieli suplimentare și, indiferent de postura în care vă aflați, de creditor sau debitor, să vă cunoașteți drepturile și să le puneți în aplicare în mod corespunzător.