Până acum şapte ani, societatea din Republica Moldova cunoştea puțin despre rolul unui parajurist. Acum, oamenii din zonele rurale au unde să se adreseze atunci când se confruntă cu o problemă de ordin juridic. Şi pentru că resursele financiare, în foarte multe cazuri, sunt limitate şi nu permit angajarea unui avocat sau jurist, parajuriştii sunt cei care, pro bono, oferă consultaţii. În cadrul proiectului implementat de Fundaţia Soros-Moldova, ”Abilitarea juridică a comunităţilor rurale prin intermediul unei reţele de parajurişti comunitari” s-a urmărit instruirea membrilor comunităților rurale cu un spectru larg de cunoștințe și deprinderi juridice pentru a-și proteja drepturile și a cere respectarea acestora, cu ajutorul parajuriștilor. Prima generaţie de parajurişti a fost instruită încă în 2010. BizLaw a discutat cu unul dintre parajuriști, pentru a afla mai mult detalii despre activitatea acestora. Viorica Chirnicinîi este parajurist în satul Logăneşti, din raionul Hânceşti. Ea susţine că atunci când s-a întors în localitate a fost privită cu scepticism, pentru că oferea servicii gratuite. Munceşte cu pasiune pentru comunitatea din care face parte, iar răsplata este faptul că a putut ajuta. Aflați din interviu cum e să fii parajurist în Republica Moldova. BizLaw: Cât de cunoscut este un parajurist în societate? Apelează cetățenii la serviciile parajuristilor? De ce? Viorica Chirnicinîi: Parajuriştii activează deja de şapte ani. Dacă în 2010, fiind la  început de cale, eram necunoscuţi, acum cel puţin o jumătate din populaţia Republicii Moldova cunoaşte cine sunt parajuriştii şi cu ce se ocupă. După primele instruiri, întorşi în localităţile de baştină, eram priviţi cu neîncredere, deoarece servicii gratuite la noi, în Moldova, nu prea se acordă. Oamenii veneau mai mult din curiozitate. Dar după câteva exemple pozitive, de rezolvare a problemelor, oamenii ne-au acceptat. De ce apelează? Pentru că parajuriştii sunt oameni ce locuiesc alături, pe care îi cunosc şi în care au încredere. Un alt aspect este că oamenii de la sate nu deţin mijloace financiare pentru a-şi rezolva problemele juridice. BizLaw: Cât de des apelează oamenii la serviciile Dvs.? Viorica Chirnicinîi: La necesitate. Mai des vin la parajurist când deja e urgent sau când întrebarea a devenit problemă şi îi afectează. Nu pot spune că vin zilnic, dar sunt zile când vin mai mulţi. În alte zile nu se adresează nimeni. BizLaw: Care sunt cele mai frecvente probleme cu care se adresează cetățenii? Viorica Chirnicinîi: Oamenii vin cu ce îi doare: să facă ”cadou” nepotului casa, să-şi restabilească actele pierdute, să vândă un lot de teren agricol, să-şi întoarcă banii daţi vecinului cu împrumut. La fel, vin să ceara ajutor pentru că soţul este violent, să stabilească pensia de urmaş, pensia de întreţinere, să desfacă căsătoria şi altele.
În cazul în care problema nu ţine de competenta mea, atunci direcţionez persoana către specialistul care o poate ajuta.
BizLaw: Care este diferența dintre un parajurist și un jurist? Viorica Chirnicinîi: Poate faptul că mulţi parajurişti nu au studii juridice, însă au o instruire foarte bună, organizată atât de Fundaţia Soros-Moldova, cât şi de Consiliul Național pentru Asistența Juridică Garantată de Stat. Parajuriștii nu merg în instanţa de judecată. Ei ghidează persoanele pentru a-şi rezolva problemele şi, la necesitate, le direcţionează către avocaţi. Şi, desigur, parajuriştii acordă consultaţiile gratuit. BizLaw: Dacă întâlniți probleme ale oameni la care nu aveți o soluție, ce faceți? La cine apelați? Viorica Chirnicinîi: Dacă pentru soluţionarea problemei eu nu deţin informaţii suficiente pentru a face faţă, atunci studiez mai profund legislaţia, mă consult cu coordonatorii de la Oficiul teritorial al CNAJGS, cu avocaţi, specialişti în domeniu. În cazul în care problema nu ţine de competența mea, atunci direcţionez persoana către specialistul care o poate ajuta. BizLaw: În activitatea Dvs. aveți un mentor care vă ghidează? 18155682_451188108556550_695852585_n Viorica Chirnicinîi: Când am început activitatea aveam coordonator si monitor - doi oameni profesionişti, care ne-au ajutat să înţelegem buchia legii -  dna Diana Marian şi dl Iurie Cuza. Ei au fost alături de noi până când am trecut sub aripa CNAJGS, care a preluat şi responsabilităţile mentorului. BizLaw: Cât de des merg parajuriștii la instruiri? Se organizează astfel de cursuri pentru acești specaliști? Viorica Chirnicinîi: La început de cale eram instruiţi des, aproape lunar. În prezent, instruirile se organizează mai rar, însă acordăm mai multă atenţie autoinstruirii. La fel, fiind interesaţi în acumularea cunoştinţelor, mergem la seminare şi mese rotunde organizate de alte organizaţii, care ne acceptă prezenţa cu plăcere.
Nu alerg dupa cantitate. De aceea, când problemele sunt mai complicate sau nu dispun de timpul necesar pentru consultaţie, rog persoana să revină pentru a-i acorda un răspuns bazat pe legislaţie.
BizLaw: Faceți muncă pro-bono. De ce? Viorica Chirnicinîi: Salarizarea parajuriştilor e mai mult simbolică. Oare nu e asta muncă pro-bono? Vreau să ajut oamenii să-și rezolve problemele. BizLaw: Dacă este să vorbim despre mediul online, cât de eficientă este munca pro-bono prin intemerdiul tehnologiilor informaţionale? Viorica Chirnicinîi: Munca pro-bono online este destul de eficientă, deoarece la acest tip de consultații apelează foarte mulţi utilizatori ai internetului - tehnologiile informaționale, de la an la an, ocupând tot mai multe sfere ale activităților umane, inclusiv și domeniul Dreptului. BizLaw: Cum reușiți să vă faceți timp pentru a oferi consultații gratuite, inclusiv online? Viorica Chirnicinîi: Sunt o fire curioasă şi îmi place să învăţ. Orice întrebare sau problemă este o provocare pentru mine -  să cunosc lucruri noi, să ajut pe cineva. Nu alerg dupa cantitate. De aceea când problemele sunt mai complicate sau nu dispun de timpul necesar pentru consultaţie, rog persoana să revină a doua zi pentru a o asculta şi pentru a-i acorda un răspuns bazat pe legislaţie. BizLaw: De ce munca pro-bono nu este dezvoltată la noi în societate? Cum poate fi dezvoltată această cultură ca parajuriștii, juristii sau avocații să ofere consultanță fără a fi plătiți? Viorica Chirnicinîi: Munca pro-bono nu este foarte dezvoltată în societatea noastră deoarece, din păcate, nivelul general de educație, dar și veniturile mici ale concetățenilor noștri, sunt factori demotivatori pentru acest tip de activitate. Feedback-ul pozitiv, umanismul manifestat, constituirea unei bune reputații, aportul la construirea statului de drept, experienţa diversă acumulată pentru activitatea prodigioasa anterioară, imaginea pozitivă pentru colegii și partenerii locali, dar și de peste hotarele țării - acestea sunt doar câteva motive pentru care orice om ar trebui să accepte munca pro bono. Vă mulţumesc!