Autor: Ion Țîganaș, avocat specializat în proprietatea intelectuală, Tiganas & Partners IP Law Firm Marca este fața producătorului de mărfuri sau a prestatorului de servicii. Aceasta reprezintă legătura dintre cel ce produce și cel ce consumă. Cu cât marca este mai distinctivă, originală și atractivă, cu atât vânzările produselor marcate cu ea vor fi mai mari. În rezultat, marca poate deveni un activ nematerial important al companiei. Însă, până a fi valoroase, cele mai notorii mărci de astăzi au respectat câteva principii de bază, în procesul de creare și de protecție a acestora. În cele ce urmează vom analiza câteva dintre ele, venind cu unele recomandări:
  • Evitați utilizarea semnelor lipsite de caracter distinctiv
Logica și scopul lansării pe piață a unei mărci este de a deosebi produsele și serviciile unei persoane de ale concurenților săi. În acest sens, legea condiționează protecția mărcii de prezența caracterului distinctiv, iar lipsa acestui element constituie un temei absolut pentru refuzarea înregistrării mărcii. Distinctivitatea unui semn se apreciază în raport cu produsele sau serviciile revendicate de solicitant și în raport cu specificul local, precum ar fi semnificația mărcii în limba și uzanțele naționale ale fiecărei țări. Astfel, semnul ÎMBRĂCĂMINTE nu va fi înregistrat niciodată pentru a marca produsele vestimentare, din cauza caracterului său generic și pentru că se identifică cu o categorie de produse. Același efect juridic îl va avea și desemnarea BERE pentru domeniul de producere a berii. Totuși, în unele cazuri, semnul BERE poate fi protejat în calitate de marcă: fie pentru că nu are conexiuni cu produsele pentru care urmează a fi utilizat (produse din sfera tehnologiilor sau comunicațiilor), fie pentru că face parte dintr-o marcă fantezistă (STUBEREND).
  • Evitați utilizarea semnelor contrare ordinii publice sau bunelor moravuri
Codul civil menționează că persoanele participante la raporturile juridice civile trebuie să își exercite drepturile cu bună-credință, în acord cu ordinea publică și bunele moravuri. Ordinea publică asigură funcționalitatea statului de drept și protejează interesul public general. Prin urmare, semnele care prejudiciază imaginea sau interesele statului ori sunt contrare ordinii publice sau bunelor moravuri nu vor fi înregistrate în calitate de mărci. Drept exemple pot fi menționate cuvintele sau semnele de natură să lezeze demnitatea persoanelor, minorităţilor, etniilor, naţiunilor, sentimentele lor religioase, naţionale sau profesionale. Astfel, de exemplu, în Republica Moldova nu a fost permisă înregistrarea semnului ORGASM, pentru marcarea produselor alcoolice, considerându-se că este contrară bunurilor moravuri.
  • Evitați utilizarea semnelor ce pot induce în eroare consumatorii
Elementul definitoriu pentru o marcă este ca aceasta să deosebească produsele și serviciile de pe o piață. Deci, rolul mărcilor este de a ajuta consumatorii și, nicidecum, de a-i duce în eroare. Fiind ghidați de acest deziderat, legiuitorul a reglementat principiul, potrivit căruia o marcă va fi refuzată la înregistrare în cazul în care aceasta poate induce în eroare consumatorul în ceea ce privește originea geografică, calitatea ori natura produsului. Astfel, în privința originii geografice se va refuza orice înregistrare a unui semn, care indică apartenența la un teritoriu, pe când produsele sugerează o altă proveniență geografică. În consecință, semnul 3, solicitat de către o companie moldovenească, a fost respins de la protecție pe teritoriul Republicii Moldova deoarece cuvântul LONDON poate duce în eroare consumatorul în privința originii geografice a serviciilor din clasele 35 și 41.
  • Evitați utilizarea neautorizată a simbolurilor publice
În cele mai multe cazuri, statele își rezervă dreptul de a permite sau de a interzice utilizarea semnelor și simbolurilor publice în cadrul mărcilor comerciale. Esența acestei norme este argumentată de necesitatea prevenirii unor eventuale abuzuri din partea titularilor de drepturi. În acest context, orice persoană care intenționează să protejeze o marcă care conține steme, drapele şi embleme de stat, denumiri oficiale sau istorice a statelor, denumiri depline sau abreviate de organizaţii internaţionale şi interguvernamentale, semne, sigilii oficiale de control, de garanţie şi de marcare, decoraţii şi alte semne de distincţie sunt obligate să obțină permisiunea autorităţilor competente. În cazul Republicii Moldova, Guvernul este autoritatea care eliberează permisiunea privind folosirea denumirii oficiale sau istorice a statului; ministerele - privind folosirea semnelor, sigiliilor oficiale de control, de garanţie şi de marcare, aprobate de ministerul respectiv; consiliile locale – privind folosirea denumirilor unităţilor administrativ-teritoriale. O altă restricție ține de faptul că simbolurile publice pot fi incluse într-o marcă doar ca elemente neprotejate și doar dacă nu ocupă în această marcă o poziţie dominantă.
  • Evitați utilizarea simbolurilor religioase
Simbolurile religioase pot fi considerate cele mai cunoscute semne la nivel mondial. Din acest considerent, tot mai mulți producători insistă pe înregistrarea unor mărci, care constituie sau includ semne religioase. Menționăm, însă că atât legislația, cât și practica națională sunt consecvente în a refuza înregistrarea mărcilor care conțin semne de înaltă valoare simbolică, în special semne religioase. De exemplu, în 2005, autoritatea competentă din țara noastră nu a acordat protecție pentru semnul CHRISTOS 1, solicitat de către o persoană franceză. Totuși, ținând cont de gradul de stilizare al simbolului religios și de specificul produselor pe care urmează a fi aplicată marca, pot fi acceptate spre protecție unele mărci ce conțin elemente cu motive religioase. Astfel, în 2007, o companie elvețiană a obținut înregistrarea pe teritoriul Republicii Moldova asupra mărcii 2.