Termenul aflării unei persoane în arest preventiv pentru extrădare ar putea fi majorat. Deputații urmează să examineze, astăzi, un proiect de modificare a Codului de procedură penală. În redacția actuală art. 547 alin. (1) a Codului de procedură penală prevede că, după primirea cererii de extrădare, Procuratura Generală sau, după caz, Ministerul Justiţiei va lua neîntârziat măsuri, în condiţiile prezentului cod, pentru arestarea preventivă a persoanei a cărei extrădare se cere. Termenul aflării persoanei sub arest preventiv nu poate depăşi 180 de zile din momentul reţinerii şi până la predarea părţii solicitante. Proiectul de modificare prevede substituirea termenului de 180 de zile cu unul de 12 luni. În argumentarea sa, autorul inițiativei susține că, de multe ori procedurile de transfer și transmitere a persoanei statului care a cerut extrădarea pot depăși termenul de 180 de zile, inclusiv datorită exercitării dreptului persoanei arestate în privința extrădării de a cere azil. În asemenea circumstanțe, exercitarea efectivă a transferului este subminată până când se examinează cererea de azil, iar durata acestui proces poate depăși termenul prevăzut de lege. Totodată, autorul susține că termenul de 12 luni nu contravine prevederilor art.25 din Constituție potrivit căruia ”libertatea individuală şi siguranţa persoanei sunt inviolabile. Percheziţionarea, reţinerea sau arestarea unei persoane sunt permise numai în cazurile şi cu procedura prevăzute de lege. Reţinerea nu poate depăşi 72 de ore. Arestarea se face în temeiul unui mandat, emis de judecător, pentru o durată de cel mult 30 de zile. Asupra legalităţii mandatului se poate depune recurs în instanţa judecătorească ierarhic superioară. Termenul arestării poate fi prelungit numai de către judecător sau de către instanţa judecătorească cel mult până la 12 luni.  Celui reţinut sau arestat i se aduc de îndată la cunoştinţă motivele reţinerii sau ale arestării, iar învinuirea - în cel mai scurt termen; motivele reţinerii şi învinuirea se aduc la cunoştinţă numai în prezenţa unui avocat, ales sau numit din oficiu. Eliberarea celui reţinut sau arestat este obligatorie dacă motivele reţinerii sau arestării au dispărut”.