Încrederea cetăţenilor în poliţie a crescut, în ultima perioadă, iar acest fapt se datorează apropierii oamenilor legii de societate. Corupţia din sistem rămâne o problemă a Ministerului Afacerilor Interne, iar angajaţii vor trebui să mai supravieţuiască cu salarii de câteva mii de lei, până când economia ţării va permite ca aceştia să primească lefuri mai mari. Declaraţiile au fost făcute de ministrul Afacerilor Interne, Alexandru Jizdan, într-un interviu pentru BizLaw. Ministrul a mai vorbit despre schimbările care se produc la nivel de Minister, lupta cu evaziunea fiscală, dar şi despre situaţia camerelor de supreveghere a traficului pe drumurile naţionale. La fel, din interviu mai puteţi afla pe ce drumuri se va circula cu viteza maximă admisă de 110 km/h, după ultimele modificări la Regulamentul Circulaţiei Rutiere, câte amenzi au fost colectate de la implementarea Legii antitutun şi care este opinia Ministerului în privinţa proiectului prin care se propune ca şoferilor să nu le fie aplicate puncte de penalizare, dacă plătesc amenda în termen de trei zile. BizLaw: Cum evaluaţi, la această etapă, activitatea poliţiei şi, în general, a Ministerului Afacerilor Interne? Alexandru Jizdan: Aici avem un reper de la care putem să pornim. În comparaţie, dacă în anul 2016, sondajul făcut de IPP ne arăta 25% încrederea populaţiei în poliţie, astăzi noi avem o încredere de 45%. După ce poliţia şi întreg Ministerul Afacerilor Interne s-a implicat în lichidarea urmărilor intemperiilor, eu cred că noi am trecut de 50% încredere a populaţiei. Acest salt, de 20 de procente, mă face să fiu încrezător că noi facem totul corect. Dacă e să vă răspund pe scurt, eu sunt satisfăcut de ceea ce face poliţia şi de prestaţia poliţiei. Mai sunt rezerve asupra cărora lucrăm. CBS-AXA a făcut recent un sondaj de opinie, în şase raioane ale republicii, unde cetăţenii au fost întrebaţi în privinţa mai multor activităţi ale noastre, prin prisma poliţiei comunitare. Răspunsurile la aceste întrebări mai dau semne de îngrijorare sau, altfel spus, deschid ochii poliţiei spre area unde ar trebui să se concentreze. BizLaw: Aţi menţionat despre poliţia comunitară. Ştiu că este un obiectiv al MAI de dezvoltare a acestui concept. Care va fi rolul poliţiei comunitare? Alexandru Jizdan: Poliţia comunitară este o filozofie. Este un concept, care prevede apropierea poliţiei de societate. Toate acţiunile, care se întreprind prin prisma poliţiei comunitare, au scopul ca poliţiştii să se ocupe de problemele satului, raionului pe care îl deservesc. Să trăiască cu problemele oricărui cetăţean din localitatea sa, iar de comun acord cu administraţia publică locală, cu şefii de întreprinderi, de instituţii de învăţământ să se întâlnească şi să discute problemele şi, la rândul său, să propună nişte soluţii. Este foarte important ca acum să creăm o echipă la nivel de localităţi şi, în comun, să căutăm soluţii la problemele care există. Anterior, noi întrebam oamenii din localităţi mai puţin despre ce îi preocupă, ce îi deranjează şi ce ar dori ei de la noi. Acum avem răspunsurile la aceste întrebări. De aceea, cred eu, ceea ce vom face în viitorul apropiat va oferi mai multă satisfacţie cetăţenilor noştri. Asta înseamnă conceptul poliţiei comunitare - ca noi să prestăm oamenilor ceea ce doresc ei. De exemplu, o patrulare mai intensivă, să luptăm mai intensiv cu furturile de păsări. Ei nu sunt mulţumiţi că în localităţile lor văd oameni care cântă după ora 22:00. Vă dau doar nişte exemple, care cer de la noi acţiuni concrete, care vor diminua aceste probleme.
Unii dintre angajaţii noştri, care primesc salarii de genul 2-3-4 mii, nu rezistă în faţa problemelor pe care le au zi de zi. Ei nu sunt genetic nişte oameni corupţi. Problemele pe care le întâmpină, uneori, îi fac pe aceşti oameni să greşească.
Bizlaw: În opinia dvs. de ce societatea încă vede poliţia ca o instituţie închisă? Personal sunteţi mulţumit de rezultatele în lupta cu corupţia din sistem? Alexandru Jizdan: Este adevărat că poliţia a fost “închisă” de-a lungul zecilor de ani, prin prisma construcţiei statului. Noi, acum, reformându-ne, ne propunem să fim mai transparenţi în raport cu societatea noastră. Reformele sau transparenţa pe care o vrem în structura noastră, pe alocuri întâlneşte nişte reticenţe din partea efectivului, dar nu este o problemă pe care noi nu o putem depăşi. Noi suntem pe calea elaborării unei Strategii de comunicare în toate structurile şi vom avea un concept unic al Strategiei de comunicare la nivelul Ministerului Afacerilor Interne. Ne vom strădui mult ca noi să dirijăm acest proces, iar în cel mai apropiat timp lumea să nu aibă percepţia că structurile Ministerului Afacerilor Interne sunt închise. jizdan 2 În ceea ce ţine de lupta cu corupţia, este o problemă majoră pentru toate instituţiile statului. E o problemă şi pentru Ministerul Afacerilor Interne. Noi avem un Serviciu al protecţiei interne şi anticorupţie, şi pe parcursul anilor 2016, 2017 aţi văzut mai multe reţineri cu participarea Serviciului, în comun cu Centrul Naţional Anticorupţie. Acest fapt reflectă pornirea noastră în procesul de a eradica corupţia din sistem. Această problemă este mult mai amplă când vorbim de salarizare. Unii dintre angajaţii noştri, care primesc salarii de genul 2-3-4 mii, nu rezistă în faţa problemelor pe care le au zi de zi. Ei nu sunt genetic nişte oameni corupţi. Probleme pe care le întâmpină, uneori, îi fac pe aceşti oameni să greşească. Noi am pornit o altă campanie de soluţionare a acestor probleme. Zi de zi echipa din Ministerul de Interne este în căutare de soluţii, nu doar a salarizării, dar a întregului  pachet social – mă refer la apartamentele de serviciu, sănătate, educaţie. Atractivitatea din sistem sau condiţiile pe care noi dorim să le creem în sistem vor face ca angajaţii să reziste, până când economia noastră va permite mărirea salariului angajaţilor noştri.
Aceste reţineri nu ne aduc imagine bună. Noi suntem conştienţi de acest lucru, însă nu putem tolera corupţia. Dacă o tolerăm, ne facem nouă şi mai rău. Din două rele, se alege, de obicei, răul cel mai mic.
BizLaw: Faptul că agenţii constatatori vor avea 25 la sută din amenzi, trimestrial, este un stimulent suficient sau este un prim pas pentru majorarea veniturilor?  Acest subiect a fost discutat foarte mult în societate… Alexandru Jizdan: Nu este o abordare sistemică. Noi am permis ca doar agenţii constatatori să primească 25 de procente. Dar întrebarea vine de la sine, ce facem cu ceilalţi angajaţi ai Ministerului de Interne? Cu părere de rău noi am preluat guvernarea, în 2016, într-o situaţie dură din punct de vedere economic. Unele obligaţiuni pe care ni le-am asumat ne impun ca noi să mai rezistăm în formatul în care suntem. 25 de procente pentru agenţii constatatori este o soluţie doar pentru agenţii constatatori. Eu sper că acest fapt rezolvă un pic din problema globală a salarizării pe care noi o avem. Toate sondajele, care erau făcute pe linia corupţiei, plasau agenţii constatatori, în special ai Inspectoratului Naţional de Patrulare, pe primul loc din punct de vedere al corupţiei, pentru că ei sunt pe prima linie a contactului cu societatea. Noi avem factorul uman în acest proces, ceea ce implică şi elementul corupţiei. După ce vom implementa pe toată Republica Moldova procesul de monitorizare video, atunci vom exclude factorul uman şi vom veni cu propunerea ca amenzile achitate să fie în urma constatării contravenţiilor cu ajutorul camerelor de supraveghere. Pe viitor, atunci când economia va permite o altă salarizare pe sistem, nu este exclus că vom scoate acest procedeu, cu 25 la sută. BizLaw: La ce etapă este dosarul celor 28 de poliţişti, care anul trecut au fost reţinuţi?Aţi iniţiat şi o anchetă internă. Alexandru Jizdan: Anul trecut au fost documentaţi 28 de angajaţi ai INP. Aici putem vorbi despre determinarea noastră în lupta cu corupţia. Totodată, aceste reţineri nu ne aduc imagine bună. Noi suntem conştienţi de acest lucru, însă noi nu putem tolera corupţia. Dacă o tolerăm, ne facem nouă şi mai rău. Din două rele, se alege, de obicei, răul cel mai mic. Am mers pe formula reţinerii lor. Pe o parte din angajaţi dosarul este expediat în judecată, pe altă parte - dosarul este în procedură. Conform legislaţiei, noi nu putem aplica sancţiuni disciplinare până când nu avem o sentinţă a instanţei de judecată. Este o procedură standard, vom aştepta ce va spune instanţa de judecată, după care vom veni cu alte decizii în privinţa lor. BizLaw: Există un proiect al Ministerului Justiţiei de modificare a Codului contravenţional, prin care se propune ca şoferilor să nu le fie aplicate puncte de penalizare, dacă vor achita amenzile în termen de trei zile. Este o soluţie eficientă în lupta cu şoferii care încalcă? Alexandru Jizdan: Fiind la stadiul de consulatare, proiectul deja a trezit diferite opinii, lucru care ne îngrijorează. Noi vom discuta acest proiect cu societatea civilă. Atunci când doar s-a auzit că este un asemenea proiect, au apărut şi comentarii pe reţelele de socializare. Urmărim cum reacţionează cetăţenii la astfel de proiecte. Noi nu avem dreptul să nu luăm în calcul opinia societăţii. Din punctul nostru de vedere, acest proiect mai trebuie definitivat. Vom lucra asupra lui şi vom lua o decizie finală, după ce vom discuta într-o formulă amplă.
În Republica Moldova sunt porţiuni de drum unde se poate circula cu 110 km/h, dar vă dau siguranţa că, colegii noştri de la INP, în comun cu cei de la Ministerul Transporturilor şi Infrastructurii Drumurilor, foarte atent examinează această problemă.
BizLaw: Referitor la modificările făcute la Regulamentul circulaţiei rutiere, s-a propus să fie majorată viteza maximă admisă pe unele porţiuni, până la 110 km/h. Au fost indentificate porţiunile unde se va circula cu această viteză? Nu este periculos pentru drumurile din Moldova? Alexandru Jizdan: Pentru drumurile din Republica Moldova, nu este periculos pe porţiunile unde avem drumuri reparate. Avem tronsoane bune pe care şoferii pot circula cu 110 km/h. În lume sunt drumuri unde nu este limită de viteză, dar această problemă ţine mai mult de Ministerul Transporturilor şi Infrastructurii Drumurilor. Ei trebuie să determine tronsoanele. Noi suntem foarte atenţi cu porţiunile de drum unde au loc cele mai multe accidente rutiere şi aici venim cu propuneri faţă de cei care instalează indicatoare. În Republica Moldova sunt porţiuni de drum unde se poate circula cu 110 km/h, dar vă dau siguranţa că, colegii noştri de la INP, în comun cu cei de la Ministerul Transporturilor şi Infrastructurii Drumurilor, foarte atent examinează această problemă. Noi avem porţiuni de drumuri unde situaţia accidentară nu este o problemă şi consider că poate fi permisă majorarea limitei de viteză. Totuşi, pe drumul spre Cimişlia, avem o porţiune unde practic lunar avem accidente cu deces. Este o problemă şi nu cred că noi vreodată vom avea acolo un semn.
Cu părere de rău, oamenii îşi scot centura de siguranţă intrând în Republica Moldova. Lumea încă nu se conformează regulilor de circulaţie, nu respectă legea. Iar atunci când încercăm să impunem cetăţeanul să respecte legea, automat suntem învinuiţi de presiune.
BizLaw: Care este situaţia cu camerele de supraveghere din ţară? A fost o problemă. S-a rezolvat? Alexandru Jizdan: Nu s-a rezolvat această problemă. În municipiul Chişinău nici nu a fost vreo problemă. Sistemul a funcţionat, deoarece a fost instalat acest sistem cu participarea Centrului de Telecomunicaţii Speciale şi a Ministerului Afacerilor Interne. A fost o investiţie chinezească şi pentru că în acest proces nu au participat persoane juridice, în oraş este totul bine. Însă, din cauza procedurilor în instanţa de judecată, cu implicarea agenţilor economici, în raioane, camerele nu funcţionează. Noi încercăm să facem un studiu de fezabilitate, care va răspunde la întrebările: Unde? Câte? şi Ce fel de utilaj trebuie instalat pe toate republica? Suntem interesaţi să avem un sistem video pe toate drumurile naţionale, iar scopul nu este de a amenda. Oamenii trebuie să fie disciplinaţi. Cu părere de rău, oamenii îşi scot centura de siguranţă intrând în Republica Moldova. Lumea încă nu se conformează regulilor de circulaţie, nu respectă legea. Iar atunci când încercăm să impunem cetăţeanul să respecte legea, automat suntem învinuiţi de presiune. Mai există confruntarea aceasta, iar ceea ce facem noi, sper că, în viitorul apropiat, va aduce claritate, prietenie în societate şi lumea va înţelege că noi nu le suntem duşmani şi vor începe să respecte cerinţele. BizLaw: În curând se face un an de la punerea în aplicare a Legii antitutun. Câte amenzi au fost aplicate pentru fumatul în locurile interzise? Ce sume de bani au fost colectate la buget din aceste amenzi? Alexandru Jizdan: Anul trecut de la intrarea în vigoare a legii au fost aplicate 2.547 de amenzi. Valoarea acestora este de 2,592 milioane de lei, dintre care au fost încasaţi la buget 787.400 de lei. Dacă este să ne referim la perioada din acest an, pentru încălcarea legii au fost aplicate 2.105 de amenzi, cu o valoare totală de 2,498 milioane de lei. Din suma amenzilor aplicate, la buget s-au încasat 704.650 de lei. jidan 3 BizLaw: Evaziunea fiscală este un fenomen răspândit în țara noastră, pentru că nu de fiecare dată moldovenii sunt corecți în privința obligațiilor pe care le au. Ce rezultate au fost înregistrate în domeniul combaterii acestui fenomen? Alexandru Jizdan: Având în vedere importanţa şi necesitatea contracarării fenomenului de fraudare fiscală, măsurile speciale de investigaţie şi de prevenire, desfăşurate continuu de Direcţia nr. 3 a IGP, au fost preponderent orientate la determinarea şi lichidarea condiţiilor ce cauzează şi favorizează apariţia şi dezvoltarea fraudelor în cauză, Mai exact, constatarea și anihilarea fenomenelor şi nu consecințelor acestora. Acţiunile întreprinse pe parcursul anilor 2016-2017 s-au soldat cu documentarea și contracararea mai multor grupări criminale, generatoare de scheme frauduloase. În urma acestor acţiuni au fost obținute rezultate spectaculoase, fără precedent în istoria Republicii Moldova. Acestea s-au soldat nu doar cu recunoașterea necondiționată de către figuranți a vinovăției, dar și cu restituirea integrală a prejudiciului cauzat în mărime de peste 36 de milioane lei. Dacă este să vorbim de cifre, de la începutul anului au fost înregistrate 66 de cazuri de evaziuni fiscale. Cifrele sunt în descreştere cu aproape 26 de procente comparativ cu perioada similară a anului trecut, când au fost înregistrate 90 de astfel de cazuri.
În statele europene, salariul unui poliţist începător este de 1.000 de euro. Noi ne apropiem astfel de asemenea salarizare.
BizLaw: Care este situaţia în privinţa angajaţilor Ministerului Afacerilor Interne. Instituţia ducea lipsă de cadre. S-a redresat situaţia? Alexandru Jizdan: În poliţie avem o fluctuaţie de cadre de circa 1.000 de oameni care pleacă şi vin, pe an. Este o problemă legată de salarizare, regimul de lucru, sarcinile care le sunt improprii. Analiza pe care o facem sistematic, împreună cu unii consilieri din partea Uniunii Europene, impune nişte soluţii. Noi vom putea rezolva această problemă, a locurilor vacante din Ministerul de Interne. Există o marjă de locuri vacante, care constituie, în linii generale, circa 10 procente în poliţie. În ultimul timp, odată cu apariţia încrederii populaţiei în poliţiei, reforma prevede dotarea lor. Reforma este însoţită de finanţarea din partea UE cu 57 milioane de euro, cu care vom procura automobile, echipament, vom repara sedii. Noi vom aduce utilaje noi. Este o componentă importantă, pentru că omul atunci când vine la serviciu nu-şi achită uniforma, nu-şi procură lucruri de birou, nu-şi procură benzină. Angajaţii de la Inspectoratul Naţional de Patrulare sunt oameni care lunar au la salariu 8-9 mii de lei. El primeşte 5-6-7, mai primeşti 10, ai 17 mii de lei. În statele europene, salariul unui poliţist începător este de 1.000 de euro. Noi ne apropiem astfel de asemenea salarizare. Totuşi, în comparaţie cu statele europene, acolo sunt şi alte tarife la pachetele sociale, chirie, medicină. Încet, lucrurile se așează la locul lor. Pe mine mă bucură că eforturile pe care le depunem, nu sunt în zadar. Ele produc rezultate, produc satisfacţie nu doar la nivel de manager, dar şi la cei care sunt în stradă. Ştiu că este complicat, pentru mulţi dintre cei care activează acum în minister. Am activat cândva exact ca şi ei. Chiar dacă avem alte condiţii de lucru, noi înţelegem prin ce trec ei şi acesta este un motiv suplimentar pentru a produce mai mult. BizLaw: Dacă este să ne referim la dosarele în care este implicat ministerul, Direcţia juridică câte dosare a avut în gestiune de la începutul anului? Câte au fost câştigate? Alexandru Jizdan: De la începutul anului 2017, în Direcţia generală juridică, au fost înregistrate 65 de acţiuni civile. O bună parte din ele se referă la recalcularea vechimii în muncă, recalcularea pensiei, încasarea prejudiciului moral şi materiale. În aceste dosare, banii se încasează din bugetul de stat prin intermediul Ministerului Justiţiei. Alte litigii se referă la încasarea salariilor şi indemnizaţiilor de concediere sau acţiuni înaintate de MAI împotriva executorilor judecătoreşti. În prezent, pe rolul instanţelor judecătoreşti se află 410 cereri de chemare în judecată. Din acest număr, în 2017 au fost pronunţate hotărâri în favoarea MAI în 10 cazuri, iar în cazul a patru hotărâri, ministerul a pierdut în instanţă. Vă mulţumesc!