Interdicția aplicată unor categorii de salariați de a participa la grevă este contestată la Curtea Constituțională. Avocatul Poporului, Mihail Cotorobai, a depus o sesizare prin care cere exercitarea controlului constituţionalităţii art. 369 din Codul muncii, dar și a Hotărârii Guvernului cu privire la aprobarea Nomenclatorului unităţilor, sectoarelor şi serviciilor ai căror salariaţi nu pot participa la grevă. Totodată, acesta cere verificarea prevederilor din Codul transportului feroviar, care la fel interzic angajaților din acest domeniu să organizeze greve. Potrivit autorului sesizării, alin.(2) art.369 din Codul muncii cuprinde o listă exhaustivă a unor categorii de salariați din diferite domenii de activitate, care nu pot exercita efectiv dreptul de a participa la grevă. Aceștia sunt:
  • personalul medico-sanitar din spitale şi serviciile de asistenţă medicală urgentă;
  • salariaţii din sistemele de alimentare cu energie şi apă;
  • salariaţii din sistemul de telecomunicaţii;
  • salariaţii serviciilor de dirijare a traficului aerian;
  • persoanele cu funcţie de răspundere din autorităţile publice centrale;
  • colaboratorii organelor ce asigură ordinea publică, ordinea de drept şi securitatea statului, judecătorii instanţelor judecătoreşti;
  • salariaţii din unităţile militare, organizaţiile sau instituţiile Forţelor Armate;
  • salariaţii din unităţile cu flux continuu;
  • salariaţii din unităţile care fabrică producţie pentru necesităţile de apărare a ţării.
Totodată, nomenclatorul unităţilor, sectoarelor şi serviciilor, salariaţii cărora nu pot participa la grevă, se aprobă de Guvern după consultarea patronatelor şi sindicatelor. În cazul în care greva este interzisă conflictele colective de muncă, se soluţionează de organele de jurisdicţie a muncii, conform Codului muncii. De asemenea, Avocatul Poporului solicită verificarea constituționalității prevederilor art. 21 din Codul transportului feroviar, care la fel restrâng dreptul salariaţilor din domeniul transportului feroviar de a participa la grevă. Mai mult decât atât, salariaţii sunt supuşi sancţionării disciplinare de către angajator sau aplicarea repetată a sancţiunii în temeiul dat, solicitându-se chiar concedierea acestora. Mihail Cotorobai este de părere că aceste prevederi contravin altor norme stipulate în Codul muncii, în Constituție, dar și în mai multe acte internaționale precum:
  • Declaraţia Universală a drepturilor omului;
  • Pactul internaţional cu privire la drepturile economice, sociale şi culturale;
  • Carta Socială Europeană;
  • Convenţia  Organizaţiei  Internaţionale  a  Muncii  nr. 87 cu  privire  la libertatea  asocierii  şi  protecţia  dreptului  la  organizaţie, adoptată  la  San Francisco.
Conform autorului sesizării, dreptul la grevă reprezintă o garanţie din partea statului pentru salariaţi, împotriva abuzurilor angajatorului pentru apărarea drepturilor și la promovarea intereselor profesionale, economice, sociale ale salariaţilor. Avocatul Poporului consideră că normele contestate au o formulare de interdicţie absolută, deoarece afectează însăși substanţa dreptului la grevă. Potrivit acestuia, o restricţionare substanţială sau interzicere totală a grevei nu este justificată. Totodată, legea sau contractul colectiv de muncă poate prevedea obligaţia asigurării unui serviciu minim, care să acopere nevoile de bază ale populaţiei sau derularea operaţiilor tehnologice în siguranţă sau fără întrerupere.