Compania de stat Energocom a fost impusă, prin instanță, să achite milioane de lei Societății pe acțiuni de tip deschis Energocapital. Asta după ce Energocapital s-a adresat în instanță pe motiv că Energocom nu a achitat pentru energia electrică livrată și s-au acumulat dobânzi, penalități, dar și prejudicii materiale. Deși Energocapital a înaintat pretenții de peste 360 de milioane de lei, instanța a obligat Energocom să achite în jur de 6 milioane de lei, drept penalități și dobânzi. În motivare, Energocapital a indicat că a încheiat cu Energocom un contract de furnizare a energiei electrice, în baza căruia reclamantul s-a obligat să furnizeze energie, în termen și în volumul solicitat. La rândul său, pârâtul s-a obligat să achite prețul contractului pentru serviciul ce va fi prestat. Energocapital a menționat că își îndeplinește obligațiile conform contractului, însă pârâtul a întârziat substanțial pentru plata serviciilor prestate. Din această cauză, reclamantul a fost nevoit să solicite credite bancare pentru a nu admite sistarea energiei electrice către Energocom. Sistarea ar fi fost posibilă în urma sancțiunilor care ar fi putut fi impuse din partea agenților externi ai Energocapital, care livrează materia primă necesară, pentru generarea energiei electrice. În motivare se mai spune că, din cauza că pârâtul era în întârzire cu câteva luni de la achitarea plății, iar Energocapital a suportat pierderi mari din dobânzile achitate către banca creditoare, a fost înaintată o pretenție către Energocom pentru a achita datoria, penalitățile și prejudiciul în urma plății dobânzilor. Energocom a respins pretenția, însă a reiterat solicitarea sa de a nu fi aplicate penalități și dobânzi de întârziere, ţinând cont de situația grea a economiei. În cererea de adresare în judecată, Energocapital a solicitat încasarea de la Energocom peste 325 de milioane de lei cu titlu de datorie pentru energia livrată, peste 14 milioane cu titlu de datorie la plata penalității, peste 12 milioane cu titlu de dobândă pentru perioada de întârziere, aproape 5 milioane de lei – prejudiciul pentru executarea necorespunzătoare a obligaţiilor contractuale şi suma de 50 de mii lei cu titlu de taxă de stat. Ulterior, reclamantul a depus cerere de concretizare a pretenţiilor, solicitând încasarea, din contul pârâtului, a sumei de 6,5 milioane de lei cu titlu de datorie la plata penalităţilor aferente obligațiunilor restante, suma de 2,6 milioane cu titlul de dobândă pentru perioada întârzierii la plata obligațiunilor restante și suma de 4,7 milioane de lei cu titlu de prejudiciu pentru executarea necorespunzătoare a obligaţiilor din contract. Instanța de fond a admis acțiunea parțial și s-a încasat de la Energocom suma de peste trei milioane de lei cu titlu de penalitate, 2,6 milioane cu titlu de dobândă de întârziere. În rest, pretenţia fost respinsă ca fiind neîntemeiată. Ulterior, printr-o hotărâre suplimentară a Judecătoriei Centru, s-a încasat de la Energocom suma de 50 de mii de lei cu titlu de taxă de stat. Energocapital a depus apel, care a fost respins și a fost menținută decizia instanței de fond. Nefiind de acord cu decizia, Energocom a declarat recurs, prin care a solicitat casarea parțială a deciziei Curții de Apel Chișinău, în ceea ce ține de încasarea penalităţii în mărime de peste trei milioane de lei, cu emiterea unei noi hotărâri prin reducerea clauzei penale. În motivarea recursului, Energocom a indicat că instanța de apel a aplicat eronat normele de drept material. Și anume, nu a aplicat corect legea. Ulterior, și Energocapital de declarat recurs pentru a fi casată integral decizia instanței de apel și parțial cea a instanței de fond, cu pronunțarea unei noi hotărâri privind încasarea datoriei. În motivare s-a menționat că nu a fost aplicată legea care trebuia. Curtea Supremă de Justiție a declarat ambele recursuri drept inadmisibile. Și asta pentru că Energocom nu a folosit calea de apel și, prin urmare, nu este în drept să conteste decizia Curții de Apel Chișinău. Referitor la recursul Energocapital, CSJ susține că recurentul nu a invocat nici un temei care ar duce la ilegalitatea actelor judecătoreşti contestate, ci a formulat critici ce se axează asupra fondului cauzei.