Vlad Roșca este avocatul pe care toată lumea îl cunoaște. O bună parte din activitatea sa a fost ”lup singuratic”, ca mai apoi să-i apară în față provocarea de a crea o casă de avocatură de la zero. Și nu singur, dar cu fostul ministru al Justiției, Oleg Efrim, de care îl leagă o prietenie de ani buni. Într-un interviu pentru BizLaw, Vlad Roșca a vorbit despre cea mai mare provocare a carierei sale, cum a fost startul într-o casă de avocatură cu mai mulți apărători, de ce dosare se ocupă și cum se bucură atunci când instanța dă dreptate clientului său. Apărătorul a povestit cu ce probleme se confruntă în prezent avocatura și justiția, dar și despre relațiile dintre judecători și avocați în afara proceselor. BizLaw: Dle Roșca, sunteți unul dintre fondatorii ”Efrim, Roșca și Asociații”. Ce v-a determinat să acceptați provocarea de a crea o casă de avocatură de la zero? Vlad Roșca: Noi am decis să creăm o casă de avocatură cu mult înainte de a ajunge colegul meu în Guvern. Încă în perioadă când Oleg era avocat, noi am luat o decizie că probabil ne vom asocia, fiindcă am găsit limbă comună. Noi atunci lucram pentru un client comun, el era asociat la ”Avornic și Partenerii”, eu cum am început – cabinetul avocatului, birou individual. Găsisem limbă comună, am avut o conlucrare destul de pozitivă, interesantă, repectiv, hotărâsem atunci că o să ne asociem. Dar nu a fost atunci, fiindcă Oleg a plecat inițial în funcția de avocat al poporului, ulterior în Guvern și imediat cum am avut această posibilitate, am realizat ceea ce ne planificasem. BizLaw: De cât timp îl cunoașteți pe domnul Efrim? Vlad Roșca: Nu știu, de mulți ani. Cred că sunt mai mulți de 10 ani. De prin 2006-2007. ”Efrim, Roșca și Asociații”, o provocare captivantă BizLaw: A fost greu să începeți de la zero? Să construiți o casă de avocatură? Vlad Roșca: Eu cred că orice începe de la zero este greu, nu doar pentru o casă de avocatură. Totodată, este și captivant. Este foarte interesant când începi să crești cu toată echipa, din nou. Eu, având o practică de un lup singuratic, ajunsesem la un moment dat când nu mai aveam nicio posibilitate de a crește. Nu puteam mânca mai mult decât puteam înghiți. Și, respectiv, o casă de avocatură, cu mai mulți avocați, cu mai mulți angajați, este ceva destul de intersant. Este o practică nouă. Îmi place. BizLaw: Care a fost cea mai mare provocare din cariera dvs.? Vlad Roșca: Nu știu să zic care a fost cea mai mare provocare din cariera mea. Cred că să devin avocat. BizLaw: Cum ați luat această decizie atunci? Vlad Roșca: Fiindcă nu m-am regăsit în alte specialități la acel moment. În general sunt o fire liberală de felul meu și aici m-am regăsit. Aici am găsit posibilitatea de a rămâne liberal, de a nu avea șef, de a nu avea indicații, de a nu avea program normat, că nenormat îl avem astăzi. Complexitatea dosarelor în avocatură BizLaw: Dvs. sunteți avocatul mai multor persoane publice de la noi. Care a fost cel mai complicat caz, dacă puteți să ne spuneți, și de ce? Vlad Roșca:  Bine, cazurile sunt toate destul de complicate, mai ales în privința persoanelor publice, fiindcă acestea devin publice. Ești în permanență în ochii presei și a societății. Există, în unele momente, toleranță zero față de aceste cazuri. În unele momente se abuzează, dar încercăm în toate cazurile, indiferent dacă clientul este persoană publică sau necunoscută, să ajungem la acel câștig. Pentru avocat, a câștiga un proces nu neapărat înseamnă a achita persoana, dar cel mai important este de a ajunge la acel moment când nu se mai încalcă drepturile clientului tău, de a ajunge la situația când clientul răspunde doar pentru ceea ce a făcut și nicidecum nu este tras la răspundere pentru ceva mai mult decât a făcut. Asta este un câștig pentru un avocat. BizLaw: Cum savurați victoria, în special în cazurile mai complicate sau cele mediatizate? Vlad Roșca: Nu este o diferență între o victorie în cazurile mediatizate sau în cazurile nemediatizate. Tot timpul ne bucurăm. Sincer, ne bucurăm ca niște copii. Putem să sărim în sus, putem să exclamăm. Este o bucurie, într-adevăr, atunci când ai ajuns la acel câștig pe care l-ai vrut. Sunt cazuri când această bucurie întrece emoțiile într-un fel sau altul, dar sunt cazuri când aceasta trece așa... mai lin, mai calm, deoacere aveai o viziune clară de la bun început că așa va fi. BizLaw: Cum se simte un avocat când pierde un dosar? Vlad Roșca: Am avut cazuri din astea destul de multe, când practic știi că ai 100% dreptate, cel puțin clientul tău are, și instanța adoptă o hotărâre diametral opusă. Inițial, reacționam destul de dramatic. De multe ori îmi veneau idei să las această meserie, că probabil nu sunt bun pentru ea, am făcut eu ceva greșit. Acum, deja cu practica, cu cazurile, cu ani trecuți, am ajuns la situația când simt această neplăcere, pentru cazul care s-a pierdut, dar am mai mare interes să văd hotărârea instanței și motivele de ce mi-a respins această cerere. Nu reacționez așa dramatic, fiindcă există instanțe ierarhic superioare. Nu orice caz poți să-l câștigi. Mergem înainte. ”Nu lucrez pe omoruri, violuri sau tâlhării. E sensibil” BizLaw: Acceptați să reprezentați interesele tuturor persoanelor care apelează la ajutorul dvs. sau sunt situații când refuzați anumite cazuri. Cum alegeți aceste dosare? Vlad Roșca: Am niște principii și valori, acum tot sunt la modă. Nu lucrez pe cauze penale cu privire la viol, indiferent de situația că poate să-mi dea cele mai mari asigurări că persoana este nevinovată. Nu lucrez pe crime de genul omor, tâlhărie, pentru că este sensibil. Este destul de sensibil. Niciodată nu poți să stai liniștit și nu poți să fii încrezut că nu ai ajutat un criminal adevărat. Consider că oricine trebuie să răspundă pentru fapta sa, inclusiv cu închisoarea, numai în situația când organele de drept își fac bine meseria și probează orice faptă. Nu poate o persoană, chiar dacă a săvârșit o infracțiune, să meargă la închisoare, doar pentru faptul că noi credem sau noi cunoaștem că el a săvârșit acea infracțiune. Această infracțiune trebuie dovedită. BizLaw: La ERA de ce dosare sunteți responsabil? Vlad Roșca: În mare parte, departamentul penal este în sarcina mea. Dar noi, în general, la ERA, activăm pe principiul la orice dosar lucrează cel puțin 3-4 persoane. Noi participăm cu toții și în dosare civile, și în dosare penale, ne sfătuim și ajungem la o decizie consultativă comună. BizLaw: Dle Roșca, preferați să lucrați cu persoane fizice sau cu companii? Vlad Roșca: Orice relație, într-un final se rezumă la persoane fizice. Orice companie este într-un final o persoană fizică. Nu pot spune că reprezentând o companie ai ceva deosebit. Oricum, această companie are niște beneficiari, niște fondatori, niște directori. Într-un final, activitatea noastră este legată cu persoana fizică. Dosare ”vechi”, care par să nu aibă sfârșit BizLaw: Cât a durat cel mai lung proces din cariera dvs.? Vlad Roșca: Cel mai lung proces din cariera mea și astăzi este pe rol, din păcate. Datează din anul 2007 și suntem abia în faza apelului. BizLaw: De ce durează așa de mult? Vlad Roșca: Deoarece a fost un proces destul de complicat. Au fost mai multe dosare penale, au fost dosare civile, au fost persoane decedate între timp și intervenirea succesorilor, și toți termenii aceștia sunt procedurali, prevăzuți de lege, trebuie să-i respectăm și am ajuns unde am ajuns. BizLaw: În ultima perioadă, care sunt cele mai importante dosare pe care le-ați câștigat, fiind la ERA? Vlad Roșca: Toate dosarele sunt importante. Nu pot să mă pronunț care sunt cele mai importante. Pentru mine, cele mai interesante sunt dosarele penale care au fost încetate în faza de urmărire penală, nu au ajuns în instanța de judecată. Avem dosare câștigate împotriva statului, împotriva Inspectoratului Fiscal. Sunt niște chestii interesante, care se câștigă greu și sunt destul de principiale. BizLaw: Dacă puteți, să ne spuneți care este cel mai fidel client pe care îl aveți? Vlad Roșca: Eu sper ca toți clienții să fie cei mai fideli, pe care îi avem. Absolut toți. Avem cei mai vechi clienți, atât eu, cât și Oleg, cu care suntem cot la cot mai mult de 10 ani. Avem un client din 2002. Vlad Roșca - ”șeful cel bun” sau ”șeful cel rău”? BizLaw: Ați stabilit la ERA vreo regulă, care trebuie să fie respectată neapărat de toți colegii dvs.? Vlad Roșca: Să fim corecți. Atât cu noi, cât și cu clienții noștri. BizLaw: Cât de des stați la sfat cu partenerul dvs. Oleg Efrim și dacă puteți să ne spuneți, cine este ”șeful cel bun” și ”șeful cel rău”? Vlad Roșca: Noi zilnic stăm la sfat. De asta am și am decis să fim într-un birou, pentru că așa este activitatea noastră. Nu în zadar cineva a spus că sunt doi juriști și trei păreri. La noi, orice idee se naște din discuții și noi încercăm să ajungem la cel mai bun rezultat. Venim cu diferite păreri, diferite poziții și după aceea o alegem pe cea mai bună. În privința șefului rău sau șefului bun? Trebuie să întrebați colectivul, care e rău și care e bun. Periodic suntem și buni, și răi. BizLaw: Vă rânduiți? Vlad Roșca: Da, totul depinde de dispoziție, totul depinde de ceilalți colegi cum au activat, cum și-au respectat termenii și așa mai departe. Concurența în avocatură, da sau ba? BizLaw: Dacă e să vorbim despre piața avocaturii din Republica Moldova, există concurență? Vlad Roșca: Piața avocaturii în Republica Moldova este destul de mică, nu putem să o comparăm cu piața din România sau din Ucraina. Concurență, în opinia mea, este logic să existe și trebuie să existe. Tot timpul această concurență duce la creșterea calității serviciilor în avocatură. Cu toate că unii colegi pretind că nu există concurență între avocați, că trebuie să fim colegi, să avem principii de colegialitate, dar asta în opinia mea nicidecum nu încurcă la concurență. Oricând vreau să fiu mai bun decât alți colegi și oricând vreau să cresc, și să am clienți mai buni, mai mulți. Este un lucru logic și normal. Probleme în avocatură, probleme în justiție BizLaw: Dar cu ce probleme se confruntă această breaslă? Vlad Roșca: Acum, cu părere de rău, reieșind din ultimele evenimente, breasla avocaturii se confruntă cu situația că avem prea mulți doritori de a fi șefi. Nu știu când reușesc colegii să activeze, în calitate de șefi, să facă toate aceste activități, dar foarte mulți urmăresc acest scop. Cu toate că, dedicându-te unei activități administrative în cadrul Uniunii Avocaților, pierzi foarte mult din profesionalismul pe care îl câștigi practicând avocatura. O altă problemă cu care se confruntă avocatura astăzi, este faptul că destul de multe organe, instituții, instanțe, apreciază, în general, instituția avocaturii ca o formalitate, ca o necesitate în societate, dar redusă la formal. BizLaw: Dacă tot avem probleme în avocatură, asta înseamnă că se trage de undeva... Cum apreciați justiția? Vlad Roșca: Justiția are probleme astăzi. Pe cât nu aș fi vrut să zic chestia asta, dar justiția are probleme. Există corupție, există neprofesionalism, dar totodată se resimte și reformarea justiției. Cel puțin la nivel organizatoric, pot să spun că astăzi justiția bucură ochiul. Faptul că avem niște instanțe renovate, niște instanțe moderne, ceea ce cu 10-15 ani în urmă nu era. Mergeai în instanță, cu părere de rău, ajungeai în niște clădiri care erau în prag de demolare, cu podea spartă, fără mese, fără scaune. Nu poți face așa justiție. Sper că astăzi, având cel puțin niște sedii care corespund cerințelor, cât de cât normale, pentru a efectua justiția, vom ajunge și la acea justiție corectă care urmează să asigure existența unui stat de drept. BizLaw: În opinia dvs., ce instrumente considerați că trebuie să fie utilizate pentru ca imaginea avocaturii să fie îmbunătățită? Vlad Roșca: Eu iarăși mă întorc la acea corectitudine. Avocatul trebuie să fie tot timpul corect atât față de clientul său, cât și față de sine. Niciodată nu trebuie să acceptăm poziția clientului să fie mai presus decât poziția avocatului și nici poziția avocatului nu trebuie să prevaleze poziția clientului. Judecătorii și avocații, colegi și cumătri BizLaw: În ce relații sunt avocații și judecătorii în afara instanțelor? Vreau să vă întreb dacă aveți mulți prieteni avocați sau judecători? Vlad Roșca: Eu tot timpul m-am condus de principiul că în afara ședințelor de judecată noi toți suntem colegi. Faptul că unii colegi de-ai mei ocupă funcții de stat și eu am o activitatea liber-profesionistă, nicidecum nu ne diferențiază. Noi suntem prieteni, cum e la modă în Republica Moldova cumătri, fini, nănăși și așa mai departe. Asta este ceva logic și normal într-un stat atât de mic unde toți ne cunoaștem între noi. Niciodată nu am înțeles situația când, chiar aceeași avocați, fiind pe părți opuse în procese, nu se vorbesc în afara proceselor sau ies pe holurile instanței și se ponegresc unul pe altul. Asta e situația. Eu tot timpul am spus că în cadrul ședințelor de judecată noi putem să ne ”roadem” gâturile, dar în afară ședinței noi suntem colegi și mergem la bere. În avocatură, weekendurile sunt pentru familie BizLaw: Munca de avocat este solicitantă. Vreau să vă întreb ce faceți în timpul liber și cum reușiți să împăcați familia cu avocatura? Vlad Roșca: În ultima perioadă, îmi reușește destul de mult să împac familia cu avocatura, fiindcă încerc să respect principiul că sâmbăta și duminica este pentru familie. Am avut perioade când munca îmi fura atât sâmbetele, cât și duminicile. Probabil că, odată cu maturitatea, odată cu atingerea unui anumit nivel, încerc să mă rup de la muncă sâmbăta și duminica, și să o dedic familiei. Vă mulțumesc pentru interviu.