Proiectul prin care s-a propus înlocuirea răspunderii penale cu cea contravențională, în cazul în care debitorul nu va depune cerere introductivă, în condițiile prevăzute la articolul 14 din Legea insolvabilității, nu va fi susținut de Guvern. Cabinetul de miniștri urmează să se pronunțe în ședința de astăzi asupra documentului, inițiat de un deputat socialist. În proiectul de aviz se menționează că articolul 288 din Codul contravențional prevede răspunderea pentru încălcarea legislației cu privire la insolvabilitate. Sancțiunea este inclusiv pentru nedepunerea de către debitor a cererii introductive, dacă există unul dintre temeiurile de intentare a procesului de insolvabilitate. În același timp, Codul penal incriminează faptele de insolvabilitate intenționată sau fictivă. Insolvabilitatea intenționată se manifestă prin fapte prejudiciabile de creare sau agravare a insolvabilității, iar cea fictivă constă în anunțarea falsă de către făptuitor a insolvabilității debitorului. Guvernul susține că introducerea răspunderii contravenționale sau penale se efectuează prin determinarea faptelor ce constituie infracțiuni sau contravenții și stabilirea pedepselor pentru acestea în legea contravențională și, respectiv, penală. Guvernul susține că dacă amendamentul propus de deputat va fi acceptat de Parlament, norma contravențională urmează să prevadă și răspunderea persoanei care are dreptul de a reprezenta debitorul, asociații cu răspundere limitată și lichidatorii debitorului. Și asta pentru că, în varianta propusă, prevederea nu este exactă. Excluderea pedepsei penale, în proiectul propus, a fost motivată prin faptul că în prezent, pentru faptul că nu este depusă cererea introductivă, este prevăzută pedeapsă penală. În același timp, Codul contravențional prevede pentru această încălcare amendă de până la 50 de unități convenționale. Autorul a precizat că legislația se contrazice și, prin urmare, o contravenție nu poate fi calificată drept infracțiune și invers.