Pe parcursul ultimului an, societatea civilă a asistat la câteva proiecte distincte de amendare a Codului muncii, unele dintre acestea având deja aprobarea Guvernului. În aprilie 2017, Ministerul Muncii, Protecției Sociale și Familiei a propus spre consultări publice un nou proiect, care modifică 36 de articole din Codul muncii al Republicii Moldova. Acest proiect legislativ a fost elaborat în cadrul Grupului de lucru, creat în noiembrie 2016, prin dispoziția Guvernului, reunind reprezentanți ai autorităților publice, partenerilor sociali și asociațiilor patronale, inclusiv AmCham Moldova. Camera de Comerț Americană din Moldova (AmCham) a făcut o trecere în revistă a principalelor amendamente incluse în proiect:
  • Tinerii specialiști vor putea beneficia de perioada de probă
Prin art. 62 lit. a) din Codul muncii, redacția în vigoare, se interzice stabilirea perioadei de probă față de tineri specialiști (absolvenții instituțiilor de învățământ superior, mediu de specialitate sau secundar profesional în primii trei ani după absolvire). Absența unei posibilități legale de a institui o perioadă de probă rezultă în angajări neformale și, totodată, contribuie la șomaj în rândul tinerilor. Este ilustrativ faptul că, potrivit Raportului Social Anual al Ministerului Muncii, Protecției Sociale și Familiei, pentru anul 2015, rata șomajului în categoria de vârstă 15-29 ani a constituit 9,7%, comparativ cu rata șomajului la nivel de țară, care a constituit 4,9%. Astfel, devine clară necesitatea de a institui măsuri stimulatorii pentru angajarea categoriei vizate de persoane pe piața muncii. În raportul ”Giving Youth a Better Start”, elaborat de Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică, în colaborare cu Organizația Internațională a Muncii, în urma analizei comparative a legislației și statisticilor din mai multe jurisdicții dezvoltate, se evidențiază că perioadele de probă, cu durata de până la 6 luni, reprezintă instrumente benefice pentru tineri. Și asta pentru că posibilitatea de a testa și analiza abilitățile noilor salariați încurajează angajatorii să încheie contracte individuale de muncă pe durată nedeterminată cu tinerii specialiști. Din aceste motive, statele-membre UE nu restricționează, ci dimpotrivă promovează, inclusiv prin subvenționare, utilizarea perioadelor de probă pentru absolvenții instituțiilor de învățământ, fără experiență de muncă. Proiectul de amendare are meritul să abroge prohibiția din art. 62 lit. a) din Codul muncii, acordându-le tinerilor și angajatorilor dreptul de a utiliza instrumentul perioadei de probă.
  • Introducerea unui nou temei de concediere
Proiectul de amendare introduce un nou temei de concediere în art. 86 lit. p) din Codul muncii – ”încălcarea gravă, chiar şi o singură dată, a obligațiilor de muncă. Principala particularitate în aplicarea acestei norme este  faptul că nu va fi necesară combinarea cu o altă sancțiune disciplinară aplicată pe parcursul anului. Astfel, concedierea va putea fi aplicată pentru o singură încălcare a obligațiilor de muncă, dar suficient de gravă pentru a face nejustificată continuarea raporturilor. Cu titlu de drept comparativ, această practică este utilizată în Suedia, Franța, Cehia, Polonia, Danemarca, Norvegia, Irlanda, România. De regulă, legislațiile statelor europene nu stabilesc ex-ante faptele ce reprezintă o încălcare gravă, păstrând o marjă de discreție pentru părți, în condițiile în care există un control judecătoresc asupra potențialelor abuzuri. Însă, având în vedere contextul național, inclusiv practica judiciară neuniformă, proiectul acordă o protecție suplimentară salariaților și include, prin art. 2111 din Codul muncii, o listă exhaustivă a faptelor ce pot constitui o încălcare gravă, de exemplu – încălcarea cerințelor de securitate în muncă, care a provocat sau a creat riscul provocării unui accident de muncă; refuzul de a trece un examen medical, atunci când acesta este obligatoriu potrivit legii; cauzarea unui prejudiciu material în mărime ce depășește cinci salarii medii prognozate pe economie.
  • Reducerea duratei concediului neplătit pentru îngrijirea copilului
Prin proiectul de lege analizat, durata concediului neplătit de îngrijire a copilului în vârstă de la 3 la 6 ani (art. 126 din Codul muncii) se reduce cu 2 ani. Acest fapt, însă, nu împiedică părțile unui contract individual de muncă să convină, în mod voluntar, asupra unui concediu neplătit cu o durată mai mare, în funcție de circumstanțe. La momentul actual, comparând cu țările europene și cele din regiune, Republica Moldova oferă cel mai lung concediu de îngrijire a copilului. Această perioadă extinsă de absență de la serviciu creează o situație de incertitudine pentru persoana angajată să îndeplinească obligațiile de muncă ale beneficiarului de concediu. Or, persoana care îl înlocuiește pe salariatul aflat în concediu neplătit poate fi angajată doar în baza unui contract pe perioadă determinată (art. 55 din Codul muncii), indiferent de productivitatea sau calificările demonstrate între timp, fiind expusă oricând riscului de încetare a contractului, odată cu revenirea din concediu a primului salariat. În plus, deseori, este dificil pentru angajator să mențină locul de muncă sau să furnizeze o poziție echivalentă pentru o perioadă de 6 ani. Absența îndelungată de la serviciu nu este favorabilă nici pentru beneficiarul de concediu care, în această perioadă, nu acumulează experiență de muncă și, respectiv, poate fi dezavantajat la stabilirea salariului, a premiilor, precum și a posibilităților de avansare în poziții executive. Pe de altă parte, este esențial ca reducerea duratei concediului să fie însoțită de măsuri îndreptate spre îmbunătățirea calității și facilitarea accesului la educația preșcolară. Conform Datelor statistice generale privind educația în Republica Moldova pentru anul de studii 2015-2016, expuse pe pagina web a Ministerului Educației, rata de cuprindere în educația timpurie în perioada anilor 2000-2014 a crescut practic de două ori (de la 44,1% la 83,9%), iar această dinamică necesită a fi menținută.
  • Diminuarea implicării sindicatelor
Potrivit proiectului, acordul organului sindical nu va mai fi necesar pentru concedierea salariaților membri de sindicat, indiferent de temeiul concedierii. În schimb, potrivit art. 87 alin. (1) Codul muncii în redacția legii de amendare, concedierea salariaților membri de sindicat se va admite cu consultarea prealabilă a organului sindical din unitate. În acest mod, se atinge scopul de recomandare și informare prin punerea la dispoziție de către organul sindical a opiniei sale asupra concedierii, însă se elimină riscul anulării ordinului emis de angajator doar pe temeiul dezacordului organului sindical.
  • Modificări îndreptate spre diminuarea sarcinii birocratice impuse agenților economici
 Se va elimina obligația prezentării periodice a statelor de personal ale unității la inspecția teritorială de muncă. Acest document va rămâne imperativ, se va păstra la angajator și va putea fi verificat în cadrul controalelor desfășurate, conform legii. Emiterea ordinului de angajare va deveni un drept și nu o obligație a angajatorului, având în vedere că raporturile de muncă încep în temeiul contractului individual de muncă, încheiat obligatoriu în formă scrisă, iar ordinul dublează acest document. Registrul de evidență a contractelor individuale de muncă va avea o natură facultativă, ceea ce înseamnă că angajatorul va decide asupra necesității acestuia și a formei de evidență aplicate (de exemplu, registru scris pe suport hârtie, electronic etc.). Proiectul acestei legi de amendare a Codului muncii se află la etapa de avizare și încă nu a fost suspus aprobării Guvernului Republicii Moldova. Sursa: AmCham Moldova