Nu putem nega faptul că avocații sunt cei mai iscusiți la a inventa scuze. Îi bat chiar și pe oamenii de vânzări. Așa că, s-a făcut un top cu cele mai ”penibile” scuze pe care le invocă avocații în relația cu mai multe părți. În relația cu clienții ”Instanța se mișcă greu!”. Atunci când ați primit demult citație din partea instanței pentru a depune alte înscrisuri, dar ați uitat complet de dosarul clientului, mai ales că nici nu este vorba de un dosar așa banal. ”Aștept feedback din partea Partenerului”. Atunci când nu sunteți sigur pe memoriul făcut sau pe răspunsul oferit clientului și vreți să mai amânați puțin trimiterea oficială a muncii dvs. ”Colegul meu este plecat în instanță”. Atunci când colegul a adormit cu capul pe dosar și a uitat să mai răspundă de patru zile unui client (nervos). În relația cu presa ”Noi comunicăm diferit față de celelalte firme de avocatură/cabinete”. Atunci când vă simțiți lezat pentru faptul că sunteți pus în aceeași oală cu toate celelalte firme de avocatură ce aruncă cu comunicate de presă standard și ți se cere să încerci și o comunciare personală. ”Suntem axați pe business și mai puțin pe partea aceasta de comunicare”. Atunci când partenerii mari au zis să o lăsați mai moale cu comunicarea personalizată, că țineți avocații firmei din treabă. ”Noi ne adresăm unui altfel de public”. Atunci când nu aveți de fapt niciun public, ci doar un buget care este deja dat către cei care acceptă interviuri deja redactate și ți-e frică să-ți scoți avocații în lume pentru a nu scoate ”perluțele” pe gură. ”Nu credem în prestigiu sau branding”. Atunci când vă credeți atât de mare pentru că ați ”prins” câteva dosare importante și deja vă vedeți expert într-un anumit domeniu, cu toate că în adâncul sufletului vă este frică de competiție. În relația cu colegii ”Am fost așa prins cu o tranzacție, încât am uitat complet de rugămintea ta”. Atunci când colegul v-a rugat să-l ajutați cu câteva informații din aria dvs. de specialitate, dar ați zis să se descurce și singur. De ce să-i faceți cercetarea? ”Acum mi-a spus clientul și despre aceste acte”. Atunci când credeți că dacă depuneți anumite înscrisuri chiar în ziua termenului, fără a oferi șansa și adversarului să ia la cunoștință, aveți șanse mai mari să câștigați cauza. În relația cu familia / prietenii ”Am foarte mult de muncă, dar i-am luat deja un cadou scump”. Atunci când ați uitat sau ați considerat neimportant să fiți prezent la ziua de naștere a tatălui, bunicii, prietenului din liceu, care oricum nu-ți pot fi acum de folos în profesia pe care o practicați. ”Am fost reținut, un client a avut o problemă urgentă”. Atunci când preferați să stați la o negociere 8 ore, decât să fiți prezent la serbarea copilului sau la o cină cu câțiva prieteni, mai ales că în urma negocierii v-ați ales cu câteva mii de euro. ”Nu știu dacă mai avem așa de multe puncte în comun...”. Atunci când vă justificați în fața unor amici pentru faptul că v-ați schimbat cercul de prieteni sau, mai bine zis, cercul de interese, pentru că nu vedeți oportunități de networking în grupul de prieteni din liceu sau alte pasiuni de dinainte de profesia de avocat. În relația cu propria persoană ”Este mult de muncă în profesia asta, dar știi și tu că merită”. Atunci când vreți să vă justificați în fața propriei persoane că merită nopțile nedormite, prietenii pierduți, concediile ratate. Și asta pentru câteva mii de euro, de care oricum nu apucați să vă bucurați, ci doar să dați bine în fața unor oameni. ”Ești mult peste ceea ce pot ei să facă”. Atunci când vreți să vă convingeți că este mai bine să fiți sclav pe o plantație mare, decât un biet avocățel într-un cabinet mic. Cu toate că vă roade când vedeți că gașca veche se întâlnește periodic la o cafea sau iese din când în când la film. ”Oricum altceva nu aveai ce face!”. Atunci când acceptați că v-ați cam vândut sufletul diavolului. V-ați mințit atât de bine, atât de mult timp, încât ați început să credeți ca asta e tot ce v-ați dorit toată viața și altceva nu avea cum să vă aducă aceiași bani și aceleași satisfacții. Sursa: avocatura.com