Un fost șef-adjunct al Inspectoratului de Poliţie Buiucani se judecă cu Serviciul de Informații și Securitate (SIS), dar și cu Inspectoratul General al Poliției (IGP). Acesta cere să fie repus în funcție, după ce a fost demis de două ori, ultima dată în baza unui aviz al SIS – ”au fost descoperite unele acțiuni care reprezintă pericol pentru securitatea Republicii Moldova”. Fostul șef de poliție cere să-i fie achitat salariul, prejudiciile morale și cheltuielile de judecată. În anul 2014, fostul șef-adjunct al Inspectoratului de Poliţie Buiucani al Direcției de Poliție a municipiului Chișinău, Igor Hlopețchi, a fost demis din funcție. Doi ani mai târziu, în 2016, printr-o decizie a magistraților de la Judecătoria Centru, el a fost repus în funcție. Imediat după ce a revenit în poliție, SIS a emis un aviz prin care a refuzat să îi acorde accesul la secretul de stat, motivând că au fost descoperite unele acțiuni care reprezintă pericol pentru securitatea Republicii Moldova. Totodată, SIS a cerut concedierea acestuia. Astfel, peste câteva zile a fost emis un ordin IGP cu privire la încetarea serviciului în poliție, precum și a contractului individual de muncă a colonelului de poliție. În ședința de judecată SIS a motivat pericolul pe care îl reprezintă reclamantul prin faptul că, în anul 2013, acesta ”a înaintat prin intermediul avocatului său recuzarea unui judecător al Curții de Apel”. De asemenea,”într-un dosar penal o persoană a declarat că acesta a falsificat o recipisă”, deși, potrivit magistraților, există patru expertize grafoscopice care arată că recipisa nu a fost falsificată. Un alt argument invocat de SIS este faptul că, ”un inculpat într-un dosar de corupție a declarat că, victima de la care a estorcat mijloace financiare și bunuri este o persoană negativă fiindcă a denunțat actul de corupție”. Acum, fostul polițist solicită exercitarea controlului constituționalității prevederilor art. 47 alin. (1) lit. s) din Legea cu privire la activitatea Poliției și statutul polițistului. Acesta stipulează că ”încetarea serviciului în Poliţie, precum şi a contractului individual de muncă al poliţistului, poate avea loc pentru alte motive prevăzute de legislaţie”. De asemenea, el cere magistraților de la Curtea Constituțională să se expună asupra art. 25 alin. (1) lit. c), din Legea cu privire la secretul de stat. Acesta prevede că, ”dreptul de acces la secretul de stat îi este refuzat cetăţeanului în cazul descoperirii, în urma măsurilor de verificare, a altor acţiuni ale acestuia care prezintă pericol pentru securitatea Republicii Moldova”. Totodată, este solicitată verificarea art. 26 alin. (4) conform căruia ”concluzia Serviciului de Informaţii şi Securitate privind imposibilitatea de a acorda cetăţeanului dreptul de acces la secretul de stat este executorie pentru persoanele cu funcţii de răspundere împuternicite să adopte decizia privind acordarea dreptului de acces la secretul de stat, însă nu exclude o solicitare repetată în cazul înlăturării împrejurărilor care fac imposibilă acordarea dreptului de acces la secretul de stat”. Dar și art. 27 alin. (5), potrivit căruia ”cetăţeanul al cărui drept de acces la secretul de stat a încetat, dacă îndeplinirea obligaţiilor lui funcţionale necesită acest drept, în modul prevăzut de legislaţia muncii, urmează să fie transferat la un alt loc de muncă (la o altă funcţie), care nu are nicio legătură cu informaţiile atribuite la secret de stat, iar în cazul imposibilităţii transferului, urmează a fi concediat (eliberat din funcţie) conform legislaţiei în vigoare”. Autorul sesizării consideră că prevederile contestate contravin Constituției Republicii Moldova, precum și mai multor acte internaționale. Totodată, acestea au o formulare vagă, iar legiuitorul a lăsat loc de interpretare și nu a asigurat previzibilitate. Avocatul reclamantului este de părere că SIS își asumă atribuții judecătorești, interzicând unei persoane să ocupe funcții pe o perioadă nederminată. El mai afirmă că, în formularea actuală, legea nu este clară în privința faptelor ce constituie amenințări asupra securității statului. De asemenea, nu este asigurată prezumția de nevinovăție.