Sistemul bancar din țara noastră este caracterizat de ”un nivel mediu-înalt de vulnerabilitate” la capitolul spălarea banilor și finanțarea terorismului. La această concluzie au ajuns autorii Raportului de evaluare națională a riscurilor în domeniul spălării banilor și finanțării terorismului. Potrivit acestora, în procesul de evaluare a riscurilor s-a constatat că unele produse oferite de bănci au fost utilizate abuziv de către clienţi şi au un grad de risc relativ înalt de spălare a banilor și finanțare a terorismului. Astfel, produsele/serviciile expuse într-o măsură ridicată riscului de spălare a banilor și finanțare a terorismului identificate în cadrul analizei riscurilor sunt:
  • plățile prin intermediul conturilor curente ale persoanelor juridice și fizice;
  • eliberarea creditelor persoanelor juridice;
  • tranzacțiile internaționale în/din Republica Moldova asociate persoanelor juridice;
  • tranzacțiile prin intermediul serviciilor de electronic banking;
  • operațiunile de schimb valutar asociate persoanelor juridice și tranzacțiile efectuate în/din ”băncile” din regiunea transnistreană.
Aceste riscuri se datorează, în mare parte, faptului că funcția de conformitate în bănci nu este la un nivel adecvat de dezvoltat, necesitând un șir de măsuri pentru a îmbunătăți practica angajaților din subdiviziunile specializate și auditul intern. De asemenea, băncile nu alocă resurse suficiente pentru a asigura activitatea subdiviziunilor specializate de conformitate în domeniul prevenirii şi combaterii spălării banilor şi finanţării terorismului. Profilul de risc al clienților, care au fost identificați în cadrul analizei, ce impun un risc ridicat sunt:
  • clienții persoane juridice nerezidente;
  • clienții rezidenți ai regiunii transnistrene;
  • clienții care au în structura proprietății fondatori sau beneficiari efectivi nerezidenți;
  • clienții ce efectuează tranzacții prin intermediul instituțiilor corespondente; clienții ce efectuează tranzacții cu țările/zonele off-shore;
  • clienții persoane juridice ce efectuează operațiuni de schimb valutar în sume deosebit de mari.
În raport se menționează că, pe fonul crizei economice, în perioada analizată în cadrul evaluării, în sectorul bancar a avut loc o fraudă în proporții deosebit de mari. Aceasta a constat în acordarea de credite substanțiale unor debitori fără capacitate de rambursare. De asemenea, în perioadă analizată au avut loc și operațiunile de tip tranzit efectuate prin intermediul unei bănci, cu scopul transferării mijloacelor bănești de proveniență dubioasă din Federația Rusă spre băncile din statele membre ale Uniunii Europene, în special Republica Letonă. Autorii susțin că, băncile implicate au admis în acest caz următoarelor încălcări ale actelor normative:
  • neadoptarea măsurilor adecvate şi bazate pe risc pentru a identifica și verifica clienții și identitatea beneficiarilor efectivi ai acestora;
  • neaplicarea măsurilor corespunzătoare pentru identificarea sursei mijloacelor bănești;
  • neaplicarea măsurilor de monitorizare a tranzacțiilor și acumulare a tuturor documentelor justificative pentru a cunoaște scopul şi natura activității clienților;
  • neaplicarea măsurilor corespunzătoare de precauție sporită, inclusiv pentru a cunoaște instituțiile corespondente;
  • acordarea frauduloasă a creditelor în sume mari debitorilor supra îndatorați și care nu desfășurau o activitate economică stabilă;
  • efectuarea plasărilor excesive de mijloace bănești în băncile din străinătate cu încălcarea normelor prudențiale de risc;
  • nerespectarea coeficienților prudențiali, cum ar fi expunerile mari, acordarea creditelor persoanelor afiliate, crearea rezervelor adecvate aferente riscurilor de credit, lichiditatea etc.
  • neraportarea tuturor operațiunilor ce comportă un caracter suspect către Serviciul Prevenirea şi Combaterea Spălării Banilor;
  • nerespectarea măsurilor de remediere impuse prin hotărârile Consiliului de administrație al Băncii Naționale;
  • neaplicarea instrumentelor și mecanismelor sistemului de control intern cu scopul identificării timpurii a riscurilor de devalizare și implicit a celor de spălare a banilor etc.
În raport se mai menționează că sectorul bancar este expus la un risc continuu, relativ înalt, de spălare a banilor și finanțare a terorismului și din cauza așa-numitelor ”bănci” care activează în localităţile din zona de est a Republicii Moldova. Acestea nu dețin licența Băncii Naționale privind efectuarea activităților financiare, nu sunt supravegheate de nicio instituție abilitată, nu sunt recunoscute și acceptate pe plan internațional și, prin urmare, nu au obligația de a respecta cerințele legale privind cunoașterea clienților și activității acestora.