Litigiile din domeniul proprietății intelectuale, în prezent, pot fi soluționate doar prin instanța de judecată sau prin intermediul Comisiei de Contestații a Agenției de Stat pentru Proprietate Intelectuală (AGEPI). Asta deși legea cu privire la AGEPI prevede și existența unei alte modalități - cea a arbitrajului specializat. Acest mecanism, deocamdată, este nefuncțional. Și asta pentru că nu există un Regulament aprobat prin care acesta să fie funcțional. Un proiect care să definească arbitrajul specializat în domeniul proprietății intelectuale a fost elaborat încă în 2015, însă prevederile acestuia rămân deocamdată pe hârtie. Într-un interviu pentru BizLaw, directorul general adjunct al AGEPI, Andrei Popa, a spus când ar putea fi pus în aplicare arbitrajul specializat și ce presupune această modalitate de soluționare a litigiilor. BizLaw: Legea cu privire la AGEPI prevede existența unui arbitraj specializat în domeniul proprietății intelectuale. De ce în prezent acesta nu există? Andrei Popa: De fapt, arbitrajul specializat în domeniul proprietății intelectuale a fost instituit încă în anul 2003, Regulamentul acestuia și lista arbitrilor fiind aprobate prin Ordinul Directorului General AGEPI. Însă, odată cu intrarea în vigoare a Legii 114 din 03.07.2014 cu privire la Agenția de Stat pentru Proprietatea Intelectuală (Legea nr. 114/2014), prin art. 29 alin. (6), legiuitorul i-a acordat prerogativa Guvernului de a aproba Regulamentul privind organizarea și funcționarea Arbitrajului specializat în domeniul proprietății intelectuale și procedura arbitrală (în continuare, Regulament). Astfel, de rând cu Comisia de contestații și Comisia de mediere în domeniul proprietății intelectuale, inclusiv și arbitrajul specializat, sunt organe de soluționare pe cale extrajudiciară a litigiilor în domeniul proprietății intelectuale, a căror activitate este monitorizată de către AGEPI.

Prin urmare, arbitrajul specializat în domeniul proprietății intelectuale există, doar s-a modificat competența în ceea ce privește aprobarea mecanismului de reglementare a acestui domeniu.

BizLaw: Ce se va întâmpla cu proiectul Regulamentului privind organizarea și funcționarea Arbitrajului specializat în domeniul proprietății intelectuale și procedura arbitrală? Când urmează să fie aprobat de către Guvern? Andrei Popa: Proiectul Regulamentului a fost supus procedurii regulamentare de avizare cu autoritățile responsabile. În prezent, se află în proces de definitivare în baza expertizei juridice efectuate de către Ministerul Justiției și, în termeni proximi, va fi remis Guvernului cu propunerea de a fi examinat și aprobat. BizLaw: De ce a durat atât de mult ca proiectul să ajungă în Guvern? Andrei Popa: În esența sa, obiectul de reglementare a proiectului Regulamentului este unul complex, prin care se propune reglementarea pe de o parte a modalității de organizare și funcționare a Arbitrajului specializat și, pe de altă parte, a procedurii arbitrale, aceasta fiind determinată de o analiză a legislației naționale (de ex., Codul de procedură civilă, Legea nr. 23-XVI din 22 februarie 2008 cu privire la arbitraj, Legea nr. 24-XVI din 22 februarie 2008 cu privire la arbitrajul comercial internațional, legislația specială din domeniul proprietății intelectuale), precum și a practicii internaționale relevante (de ex., experiența Centrului de arbitraj și mediere al Organizației Mondiale a Proprietății Intelectuale, Germaniei, României etc.). Astfel, proiectul Regulamentului a fost elaborat în anul 2015. Tot în acel an a fost supus unei prime runde de avizare de către autoritățile responsabile, însă, în rezultatul remanierilor guvernamentale a apărut necesitatea coordonării repetate a acestuia. BizLaw: Cine vor fi arbitrii? Va exista Comisia de mediere prevăzută în lege? Cine va putea fi mediator în acest domeniu? Andrei Popa: Reieșind din considerentul că Regulamentul se află la faza de proiect, mă voi referi doar la nivelul de propunere. Respectiv, potrivit proiectului Regulamentului se propune să i se atribuie calitatea de arbitru oricărei persoane fizice care întrunește anumite condiții, după cum urmează: are o experiență profesională de cel puţin 3 ani în domeniul proprietății intelectuale ori are studii superioare în acest domeniu și/sau în domeniul dreptului, precum și posedă certificat de consilier în domeniul proprietăţii intelectuale; cunoaşte limba de stat; și-a dat consimţământul privind îndeplinirea atribuţiilor de arbitru în cadrul arbitrajului specializat; nu are antecedente penale nestinse și nu deține o funcție, al cărui statut este incompatibil cu calitatea de arbitru. Lista arbitrilor urmează să fie aprobată prin Ordinul Directorului General AGEPI și va avea un caracter de recomandare. În ceea ce privește Comisia de mediere în domeniul proprietății intelectuale, după cum am menționat, aceasta la fel este un organ de soluționare pe cale extrajudiciară a litigiilor în domeniul proprietății intelectuale. Activitatea Comisiei de mediere în acest domeniu este reglementată de Regulamentul privind organizarea și funcționarea Comisiei de mediere în domeniul proprietății intelectuale și procedura de mediere, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 184 din 16.04.2015. Comisia de mediere este constituită din 5 membri, dintre care doi membri au fost desemnați de către AGEPI, doi -  de către Ministerul Justiției și un membru a fost selectat din mediul academic, printr-un concurs organizat de către AGEPI, pe un termen de 4 ani. Mediator din cadrul Comisiei de mediere poate fi orice persoană fizică care are capacitate de exerciţiu deplină, studii superioare, calificare şi experienţă în domeniul proprietăţii intelectuale, nu are antecedente penale şi a susţinut examenul de atestare la Consiliul de mediere de pe lângă Ministerul Justiţiei. BizLaw: Ce va presupune procedura arbitrală în domeniul proprietății intelectuale? Andrei Popa: Procedura arbitrală urmează să se desfășoare cu respectarea principiilor ce guvernează procesul civil. Respectiv, aceasta presupune toate etapele şi formalităţile necesare, cuprinzând condiţiile de depunere a cererii de arbitraj, corespondenţa cu părţile şi arbitrii, măsurile asiguratorii şi cele provizorii, modalitatea de constituire a completului arbitrajului, termenele de arbitrare, descrierea reprezentării în procesul arbitral, locul desfăşurării arbitrajului, administrarea probelor în proces, concluziile experţilor, audierea martorilor, suspendarea şi renunţarea la procedura arbitrală. Este important de menționat că, o condiție obligatorie pentru utilizarea arbitrajului specializat în domeniul proprietății intelectuale presupune existența între părți a convenției de arbitraj. Convenția de arbitraj poate să reprezinte fie un acord scris prin care părțile convin să supună spre soluționare Arbitrajului specializat unele sau toate litigiile ce ar putea să apară între ele cu privire la un raport juridic contractual sau necontractual din domeniul proprietății intelectuale, sau poate fi încheiată fie sub forma unei clauze compromisorii, înscrisă în contractul principal, fie sub forma unei înțelegeri de sine stătătoare, denumită compromis. Sau, poate rezulta şi din depunerea de către reclamant a unei cereri de arbitraj şi acceptarea pârâtului ca această cerere să fie soluţionată de către arbitrajul specializat. Procedura arbitrală se va încheia prin pronunţarea hotărîrii arbitrale, efectele căreia vor fi definitive şi obligatorii pentru părți de la data adoptării. Orice parte în arbitraj poate contesta hotărârea arbitrală prin înaintarea în instanța de judecată competentă a unei cereri de anulare, în termen de 3 luni din ziua primirii hotărârii arbitrale. BizLaw: Instituirea arbitrajului în domeniul proprietății intelectuale va reduce din numărul litigiilor în instanțe? Cu cât ar putea scădea? Andrei Popa: În prezent, cea mai des utilizată cale extrajudiciară de soluționare a litigiilor din domeniul proprietății intelectuale este Comisia de contestații, înstituită în cadrul AGEPI, în atribuțiile căreia intră soluţionarea contestaţiilor depuse împotriva deciziilor de înregistrare sau de respingere a înregistrării obiectelor de proprietate intelectuală, a hotărârilor emise în cadrul procedurii de examinare a cererilor şi de acordare a titlurilor de protecţie pentru obiectele de proprietate intelectuală, precum şi împotriva celor emise în perioada de valabilitate a titlurilor de protecţie etc.

Consider prematur de a face o estimare dacă numărul litigiilor din domeniul proprietății intelectuale vor scădea sau nu, în cazul în care părțile (persoanele fizice sau persoanele juridice) vor utiliza arbitrajul specializat în acest domeniu pentru soluționarea disputelor.

Dreptul de a apela la metode alternative de soluționare a litigiilor, inclusiv la arbitraj, impune obligația statului de a asigura cadrul legal adecvat care să permită realizarea acestui drept. Prin urmare, AGEPI, în virtutea atribuțiilor sale, promovează și propune Guvernului spre examinare și aprobare mecanismul de reglementare a tuturor modalităților alternative de soluționare a litigiilor din domeniul proprietății intelectuale, repectiv, părțile sunt libere să aleagă orice metodă doresc. BizLaw: Cine va reprezenta în fața arbitrilor persoanele fizice și juridice nerezidente în Republica Moldova? Andrei Popa: Potrivit proiectului Regulamentului, părțile și alți participanți la ședință arbitrală au dreptul să participe la soluționarea litigiului personal sau prin intermediul reprezentanților, precum și să fie asistați de către avocați. Reprezentantul urmează să prezinte în arbitraj actele ce atestă statutul și împuternicirile sale. BizLaw: Vă mulțumesc!