Mai mulţi importatori şi distribuitori de echipamente de comunicaţii din Republica Moldova au primit, recent, cereri prealabile sau cereri de chemare în judecată din partea unei organizaţii de gestiune colectivă a drepturilor de autor. Aceasta le solicită achitarea unor sume enorme pentru importul şi distribuţia echipamentelor de comunicaţii (cel puţin 3% din venituri), inclusiv retroactiv, precum şi compensarea prejudiciului moral în valoare de milioane de euro. Potrivit unei scrisori adresată autorităților de către Asociația Națională a Companiilor din Domeniul Tehnologiilor Informaționale și al Comunicațiilor și Camera de Comerţ Americană din Moldova (AmCham), drept temei pentru asemenea cereri servesc două scrisori ale Agenției de Stat pentru Proprietatea Intelectuală (AGEPI) prin care se interpretează art. 26 alin. (3) al Legii privind dreptul de autor şi drepturile conexe. Acesta stabileşte că ”remuneraţia compensatorie menţionată la alin.(1) se achită de către persoanele fizice şi juridice care produc sau importă orice echipament (audio, videomagnetofoane, drivere pentru discuri etc.) şi suporturi materiale (suporturi pentru imprimarea sonoră şi/sau video, casete, discuri laser, compact-discuri etc.) care pot fi utilizate pentru efectuarea unor atare reproduceri”. Cu toate acestea, AGEPI a dat o interpretare extensivă acestei norme, menționând ”atât timp cât legislația națională nu indică expres lista echipamentelor și suporturilor materiale pentru producerea și importul cărora este obligatorie achitarea remunerației compensatorii, se prezumă că aceasta include și telefoanele/smartphone-uri, stick-uri de memorie, tablete precum și orice alte echipamente și suporturi material cu funcții de reproducere și efectuare a înregistrăirlor sonore sau audiovizuale”. Oamenii de afaceri susțin că AGEPI nu a fost abilitată prin lege să stabilească alte tipuri de echipamente şi suporturi materiale pentru producerea şi importul cărora este obligatorie achitarea acestei remuneraţii. Acest drept aparţine doar Parlamentului şi Guvernului Republicii Moldova. Aceștia mai afirmă că prin emiterea scrisorilor, AGEPI şi-a compromis statutul de mediator/arbitru. Reprezentanții mediului de business spun că autoritatea trebuia să respingă demersurile organizaţiei de gestiune colectivă şi să îi propună să apeleze la Comisia de mediere sau la Arbitrajul specializat în domeniul proprietăţii intelectuale. Recent, AGEPI a lansat o nouă invitaţie mediului de afaceri să vină cu propuneri de modificare a Legii, în special a art. 26, în vederea stabilirii unui cadru juridic argumentat, coerent, transparent (previzibil) şi echitabil pentru achitarea remuneraţiei compensatorii pentru autori. Oamenii de afaceri spun însă că, anterior, AGEPI a mai solicitat asemenea propuneri (în anii 2012, 2016 şi mai recent, în lunile iunie şi iulie). Propunerile primite în anul 2012 au fost agreate de toate părţile interesate şi chiar au fost aprobate de Parlament în prima lectură, ca mai apoi să fie uitate. ”La propunerile primite în cursul anului curent, AGEPI, de asemenea, nu a oferit niciun răspuns. Această experienţă face ca mediul de afaceri să trateze cu scepticism intenţiile declarate ale AGEPI privind soluţionarea rapidă a problemei în cauză”, se mai menționează în scrisoare. Astfel, companiile din domeniu solicită anularea scrisorilor în cauză sau emiterea unui alt document prin care AGEPI să declare că nu este abilitată să interpreteze legea şi că scrisorile sale cuprind punctul de vedere al AGEPI cu privire la interpretarea unei legi şi nu produc efecte juridice.