Fostul președinte interimar al Băncii Sociale, aflată în prezent în proces de lichidare, Natalia Rahuba, vrea să scape de o pedeapsă aplicată de Comitetul executiv al Băncii Naționale a Moldovei (BNM). Aceasta s-a adresat cu cerere de chemare în judecată, solicitând anularea deciziei de sancționare. În motivarea acţiunii, reclamanta indică că hotărârea de sancţionare contestată a fost emisă de BNM peste termenul de șase luni de la data constatării încălcării, prevăzute de art. 752 alin. 4 al Legii cu privire la BNM. Acţiunile pentru care a fost sancţionată au fost efectuate deținând funcţia de preşedinte interimar al Banca Socială, în perioada octombrie 2013-noiembrie 2014, iar din noiembrie 2014 a fost instituită procedura specială de administrare. Atunci, organele de conducere ale băncii au fost suspendate din funcţie şi a fost numit în funcţia de administrator special, care în perioada octombrie 2013-octombrie 2015 a exercitat funcţia de şef-adjunct al Departamentului BNM de reglementarea şi supravegherea bancară. În perioada decembrie 2014-mai 2015, administratorul special a raportat conducerii BNM toate încălcările care sunt menţionate în hotărârea Comitetului executiv, inclusiv acordarea de credite unor agenți economici. Administratorul a contestat în instanţa de judecată procesele-verbale ale Consiliului băncii privind aprobarea creditelor acordate companiilor SRL ”Davema-Com”, SRL ”Danmira”, SRL ”Caritas-Grup”, SRL ”Lvoximar-Com”, SRL ”Contrade” şi, în motivarea cerinţei de declarare a nulităţii actelor respective, administratorul special desemnat de BNM a invocat aceleaşi încălcări, care sunt indicate în hotărârea Comitetului executiv al BNM. Reclamanta susține că, prin hotărârea Consiliului de Administraţie al BNM, a fost instituită administrarea specială asupra băncii pe un termen de nouă luni. Prin acest fapt se atestă că BNM cunoştea despre dificultăţile create în activitatea instituției bancare, chiar şi înainte de data instituirii administrării speciale. În cadrul controlului permanent din partea BNM, constatarea încălcărilor presupuse a avut loc prin stabilirea şi raportarea faptelor conducerii BNM de către administratorul special. Prin urmare, data constatării încălcării nu poate fi considerată data informării persoanei asupra încălcărilor constatate, întrucât stabilirea faptelor a avut loc într-o procedura similară cu control pe teren și în baza acestui control a fost întocmit raportul privind rezultatele controlului şi încălcările stabilite. În astfel de circumstanţe, efectuarea de către BNM a unui așa numit ”control din oficiu” este ilegală şi abuzivă, având ca scop generarea unor termene noi pentru atragerea persoanelor la răspundere, ceea ce contravine evident prevederilor Legii cu privire la Banca Naţională a Moldovei. Reclamanta consideră că sancționarea sa a avut loc cu omiterea termenului legal de atragere la răspundere juridică şi astfel, hotărârea Comitetului executiv al BNM este pasibilă de anulare. Aceasta consideră că BNM nu poate aplica reclamantei sancţiunile prevăzute de art. 38 alin. 1 lit. d) al Legii instituţiilor financiare, întrucât aceasta nu deținea funcția de administrator. În art. 38, alin.1 lit. d) se spune că, ”dacă se constată că banca (instituţia financiară), acţionarii sau administratorii ei au încălcat prezenta lege, actele normative ale Băncii Naţionale, condiţiile de licenţiere sau cerinţele autorizaţiei, permisiunii, aprobării, confirmării (denumite în continuare autorizaţie), obligaţiile fiduciare, obligaţiile prevăzute de legislaţia privind prevenirea şi combaterea spălării banilor şi finanţării terorismului, al căror control al respectării ţine de competenţa Băncii Naţionale, periclitează interesele deponenţilor ori s-au angajat în operaţiuni riscante sau dubioase, nu au raportat, au raportat cu întârziere, au raportat date eronate privind indicatorii de prudenţă bancară sau alte exigenţe prevăzute în actele normative ale Băncii Naţionale, nu au respectat măsurile de remediere stabilite de Banca Naţională sau luând în considerare specificul situaţiei financiare curente sau din trecut a băncii (instituţiei financiare), a fost admisă în mod deliberat compromiterea integrității datelor aferent sistemelor informaţionale, Banca Naţională poate aplica următoarele sancţiuni:
  • aplică și percepe incontestabil amendă băncii (instituției financiare) până la 5% din capitalul băncii (instituției financiare) și/sau deținătorilor direcți și indirecți de cote de participare în capitalul social al băncii până la 100% din mărimea cotei de participare în capitalul social al băncii calculată la valoarea nominală și/sau administratorilor în mărime de la 1 la 100 de salarii medii ale administratorului sancționat, pentru ultimele 12 luni, care includ toate beneficiile (suplimente, prime și alte adaosuri la salariul de funcție), inclusiv pentru neîndeplinirea deciziei de sistare a tranzacției emise de organul învestit cu atribuții de prevenire și de combatere a spălării banilor și finanțării terorismului”.
Referitor la cesionarea creditelor eliberate, în suma totală de 13,6 milioane de lei, reclamanta susține că a acţionat în conformitate cu hotărârea Adunării Generale a acţionarilor, unde expres era indicată împuternicirea sa de a semna contractul respectiv de cesionare a creanţelor Băncii, care decurg din contractele de credit încheiate cu următorii agenţi economici: SRL ”Davema-Com”, SRL ”Danmira”, SRL ”Caritas-Grup”, SRL ”Voximar-Com”, SRL ” Contrade”. Ce ţine de eliberarea acestor credite, toţi membrii Comitetelor, precum şi a Consiliului au votat pozitiv. Prin decizia Judecătoriei Chișinău acțiunea a fost respinsă, ca nefondată. Reclamanta a depus apel, însă Curtea de Apel Chișinău a decis să mențină hotărârea judecătoriei de fond. Decizia este definitivă şi executorie de drept, dar este cu drept de recurs în termen de două luni la Curtea Supremă de Justiţie a Republicii Moldova.