Comisia de licențiere a profesiei de avocat a fost acționată în judecată, pentru că la proba orală, susținută de un candidat, a schimbat subiectele. Reclamanta s-a adresat cu o cerere de chemare în judecată solicitând constatarea îngrădirii dreptului ei de contestare a hotărârii Comisiei de licențiere a profesiei de avocat, constatarea încălcărilor de procedură admise în cadrul desfășurării probei orale a examenului și anularea hotărârii în partea ce ține de neadmiterea reclamantei în profesia de avocat. La fel, aceasta a solicitat obligarea Comisiei de licențiere de a o admite la proba orală a următorului examen. În motivarea cererii, reclamanta a invocat că a participat în cadrul celei de-a doua etape (proba orală) a examenului de admitere în profesia de avocat. Prin Hotărârea Comisiei de licenţiere a profesiei de avocat s-a dispus neadmiterea în profesie a candidatei. Aceasta a formulat o contestaţie asupra Hotărârii Comisiei în partea ce ţine de neadmiterea sa în avocatură. Reclamanta susține că motivele care au stat la baza contestației au fost încălcările de ordin procedural admise de Comisia de licenţiere, printre care prezenţa unei teme la baza speţei selectate, care nu a fost inclusă în lista de teme din disciplinele de drept publicată anterior desfăşurării examenului. Reclamanta a invocat că, la formularea speţelor propuse spre soluţionare în cadrul probei orale a examenului de admitere, Comisia de licenţiere urma să se conducă, fără excepţie, de lista temelor adusă la cunoştinţă în prealabil candidaţilor, așa cum prevede art. 27 pct. (10) din Statutul profesiei de avocat. Femeia a precizat ca i-a revenit subiectul ”Contractul de societate civilă”, temă ce depăşea cadrul celor admisibile publicate în prealabil pe pagina oficială a Uniunii Avocaţilor. Reclamanta a precizat că admiterea unor teme neincluse în lista oficială este o circumstanţă de natură să creeze o situaţie de inegalitate în raport cu ceilalţi candidaţi din perspectiva admiterii în profesia de avocat. Femeia s-a plâns că membrii Comisiei nu au efectuat o analiză asupra corectitudinii şi, respectiv, asupra erorilor admise de candidaţi în procesul formulării răspunsurilor la speţe, împrejurări de natură să submineze prezumţia de apreciere obiectivă şi imparţială a răspunsurilor furnizate de candidaţi. Totodată, nici unul dintre candidaţii respinşi la proba orală nu dispune, de facto, de posibilitatea de a lua cunoştinţă cu motivele care au stat la baza neadmiterii în profesia de avocat, în vederea corectării ulterioare în cadrul unei sesiuni repetate a examenelor. Candidata consideră că prin neadmiterea în profesia de avocat fără argumentarea motivelor, iar, ulterior, prin refuzul personalului Uniunii Avocaţilor de a recepţiona corespondenţa expediată în adresa acestei instituţii, i-a fost lezat dreptul la muncă şi alegerea profesiei consacrate în prevederile art. 20 şi 43 ale Constituţiei Republicii Moldova. Prin hotărârea instanței de fond, cererea s-a admis parţial. Instanța a constatat îngrădirea dreptului reclamantei de contestare a hotârârii Comisiei de licenţiere. În același timp, cererea de chemare în judecată în partea cerinţelor de constatarea încălcărilor de procedură, admise în cadrul probei orale a examenului de calificare în profesia de avocat, anularea deciziei Comisei de licenţiere, dar și obligarea Comisei de a o admite pe reclamantă la proba orală a următorului examen de admitere în profesia de avocat, a fost respinsă ca neîntemeiată. Femeia a depus apel, care, însă, a fost respins. Decizia este definitivă, dar poate fi atacată cu recurs la Curtea Supremă de Justiţie în termen de două luni.