Înainte de demararea unei afaceri, este esențial să îți rezervi puțin timp pentru a realiza o introspecție menită să găsească acele resurse interne ce te vor propulsa către succes. Lăsând la o parte definițiile seci ale unor termeni precum succes, antreprenoriat, afacere, se cuvine să discutăm despre acele câteva trăsături esențiale pe care oamenii de afaceri (ajunși modele pentru noi toți) le-au arătat la începutul ascensiunii în afaceri sau pe parcursul activității lor. Evident, antreprenorii sunt persoane diferite, provenite din medii diferite, au vârste diferite, cu preocupări și interese distincte. Nu vom discuta despre povestea fiecăruia dintre ei, oricât ar fi de interesante. Vei putea găsi, la o căutare sumară pe internet, o mulțime de articole ce tratează acest lucru, ba, mai mult, sunt cărți publicate ce tratează domeniul antreprenoriatului. În cele ce urmează ne vom referi la câteva trăsături definitorii pentru antreprenorii din toată lumea, lucruri pe care aceștia le au în comun dincolo de barierele ce-i separă. Cu toții sunt caracterizați de perseverență, viziune, cunoașterea temeincă a domeniului în care activează, capacitatea de a depăși obstacole, realism, capacitate de sinteză. De asemenea, antreprenorii sunt deschiși la experiențe noi, având un apetit pentru risc mai mare decât al unui om de rând. Am putea numi această trăsătură și spirit de aventură căci orice afacere conține o doză de imprevizibil. Avoocatnet.ro a publicat 12 trăsături esențiale ale unui antreprenor de succes: 1.Viziune Viziunea este, poate, cea mai importantă trăsătură a unui antreprenor. Orice afacere începe de la o viziune proprie a antreprenorului, viziune pe care s-ar putea ca mulţi să n-o împărtăşească. Unele dintre cele mai mari averi, afaceri și companii din lume au la bază exact această calitate: au fost, înainte de orice, un produs al viziunii extraordinare a unor antreprenori. Henry Ford în industria auto, John Rockefeller în producția de petrol, Andrew Carnegie în cea a oțelului, Warren Buffet în domeniul financiar sunt doar patru exemple de antreprenori vizionari, care au identificat oportunități înaintea celorlalți. 2. Cunoașterea domeniului de activitate Debutul în afaceri este presărat cu multe provocări, multe dintre ele fiind greu de anticipat și îți va fi cu mult mai dificil adăugând acestor necunoscute încă o bilă neagră: necunoașterea domeniului de activitate. Te sfătuiesc să începi experiența antreprenorială într-un domeniu pe care îl cunoști în amănunt, iar dacă nu îl cunoști încă, atunci poate ar fi mai bine să amâni momentul debutului pînă cînd vei avea informațiile necesare. Sunt mai multe modalități prin care poți cunoaște domeniul de activitate:
  • în facultate poți dedica o atenție deosebită acelor materii ce te vor pregăti pentru antreprenoriat;
  • dacă ai ocazia, fă voluntariat. Profită de această șansă să te adaptezi la rigorile unei activități economice;
  • înscrie-te pentru internship în cadrul unor companii pe care le admiri. Observă cum sunt organizate, care sunt valorile după care se ghidează, cum sunt luate deciziile și cum interacționează echipa;
  • poți să îți iei o slujbă part-time pe durata studiilor și să îmbini teoria cu practica;
  • te poți angaja în cadrul unei firme care activează în domeniul ce te interesează.
3. Gândire pozitivă Este important pentru tine să îți păstrezi o atitudine pozitivă în fața provocărilor pe care le vei întâmpina. Când te vei confrunta cu situații neprevăzute, concentrează-te pe găsirea unei soluții și nu pe problema în sine. Încearcă un plan în trei pași simpli:
  • analizează cauzele care au determinat apariția acestei probleme;
  • anticipează efectele pe care această problemă le va genera asupra afacerii tale;
  • creionează-ți un plan de răspuns, astfel încât să înlături problema apărută, dar în același timp să elimini cauzele care au determinat-o și să minimizezi posibilele efecte.
4. Apetit controlat pentru risc Antreprenorii nu se tem de eșec. Acesta este stereotipul tipic pe care îl avem în minte atunci când vorbim de antreprenoriat. Totuși, mulți oameni de afaceri mărturisesc că se tem de eșec mai mult decât de orice altceva. Sunt două categorii de persoane în funcție de toleranța pe care o manifestă față de risc:
  • persoane cu toleranță ridicată la risc, ce vor căuta în permanență variantele care oferă cea mai mare maximizare a câștigurilor, chiar dacă ele vor veni însoțite de riscuri mai ridicate;
  • persoane cu toleranță scăzută la risc, care ar prefera să își păstreze banii în depozite bancare, chiar dacă câștigul va fi zero (sau chiar vor avea pierdere).
Antreprenorii sunt, prin definiție, persoane care sunt dispuse să își asume mai multe riscuri decât alții. Totuși, ei își asumă riscuri controlate și toate deciziile lor vor fi luate în cunoștință de cauză. 5. Capacitate de sinteză Planurile de afaceri de 100 de pagini sunt o caracteristică a finanțărilor nerambursabile, sau a finanțărilor bancare. Un antreprenor va sintetiza informația în planuri de afaceri concise, va citi grafice, va urmări proiecții financiare, pentru a-și fundamenta deciziile. 6. Perseverență Cei mai de succes oameni vă vor spune că la un anumit punct al carierei lor au crezut că vor eșua. Nu pentru că nu aveau suficientă încredere în forțele proprii, ci pentru că au riscat totul. Diferența dintre aceste persoane de succes și cei despre care nu auzim niciodată nimic este că primii au continuat să meargă mai departe. Un lucru important de ținut minte ar fi că eșecul nu este opusul succesului, ci este doar un pas în drumul spre reușită. 7. Creativitate Care estea cea mai importantă calitate a unui antreprenor? Mulți ar răsunde că pasiunea este răspunsul corect – dragostea pentru munca făcută, pentru determinarea de a-ți vedea visurile devenind realitate. Alții ar spune că leadershipul estea cea mai importantă calitate – abilitatea de a aduce crea o echipă și de a o ghida către un țel comun. Dar alții ar spune că cea mai importantă cheie către succes este creativitatea – o imaginație fără limite care inovează permanent și care observă lumea prin alți ochi. Creativitatea este o condiție a succesului mai importantă decât inteligența. Multe instituții de educație sau de afaceri pun mai mult preț pe inteligență decât pe creativitate, totuși. O posibilă explicație ar fi faptul că inteligența este mai ușor de cuantificat, mai ușor de identificat și modelat, pe când creativitatea este dificil de identificat, pentru că cei mai mulți oameni creativi nu se descurcă bine în școală. Creativitatea apare cel mai des la intersecția mai multor discipline. Cele mai importante descoperiri apar atunci când două sau mai multe discipline ajung să interacționeze. Coliziunea disciplinelor ar trebui încurajată, pentru că îți permit să vezi o problemă dintr-o perspectivă nouă. Persoanele înzestrate cu creativitate sunt, de cele mai multe ori, capabili să conecteze două arii de expertiză diferite și pot traduce soluțiile potențiale dintr-un domeniu de activitate într-o zonă nouă. 8. Capacitatea de a lua decizii Lansarea unei afaceri presupune capacitatea de a acţiona într-un mediu de incertitudine şi de a depăşi numeroase obstacole. Un singur lucru este mai rău decât o decizie proastă: să nu iei nicio decizie deloc. 9. Pasiune Dacă nu ești 100% încântat de o afacere, atunci nu o începe deloc. La început vei avea puțină experiență, un buget limitat, puțini angajați sau poate chiar niciunul. Și totuși, ce ai? Te poți baza pe dorința ta de a reuși să împingi lucurile în sensul dorit, pe faptul că vei găsi provocări în activitățile de zi cu zi. Pasiunea este energia ce îi împinge pe maratoniști peste linia de finiș, este cea care îi ajută pe pictori să își dedice zi după zi și noapte după noapte unei noi picturi. Pasiunea fără plan, fără acțiune și fără multă muncă poate te vor ajuta, însă fără pasiune, munca depusă nu te va ajuta să îți atingi rezultatele dorite. 10. Delegarea sarcinilor Cu cât vei realiza mai repede că nu poți face totul singur, cu atât te vei apropia mai mult de rezultatele dorite. Ziua are doar 24 de ore și este foarte posibil ca timpul să nu fie suficient rezolvării tuturor problemelor apărute. Vei lucra fără oprire? Vei neglija alte aspecte ale vieții tale? Pentru cât timp ți-ai propus să faci asta? Planifică obiectivele pe termen scurt, defalcă-le în activități și apoi în sarcini. Deleagă sarcinile persoanelor din echipa ta. Stabilește fișe de post, atribuie responsabilități și acordă suficientă încredere oamenilor cu care lucrezi. Transmite o parte din entuziasmul tău celor din jur și păstrează-ți suficient timp în cadrul unei zile de lucru activităților de management al afacerii. 11. Încrederea în sine ”Nu poţi rezolva o problemă de viaţă având aceeaşi stare mentală şi emoţională ca cea care a creat-o” - Albert Einstein. Nici măcar printr-o voinţă de fier nu poţi face asta. Fără încredere în sine este aproape imposibil să ajungi un antreprenor de succes. Dacă îți dorești să ajungi un antreprenor sau ești un antreprenor care își dorește să îmbunătățească șansele de reușită, trebuie să te preocupi de câștigarea încrederii în forțele proprii. 12. Încălcarea regulilor Joe Robinson consideră că simpla lansare a unei afaceri încalcă regula, dat fiind că doar 13% dintre americani sunt antreprenori, potrivit unui raport al Babson College. Regulile sunt făcute să reglementeze o situație prezentă, bazându-ne pe experiența trecută și luând în calcul doar previziunile rezonabile asupra evoluției viitoare a unui anumit domeniu de activitate. Legea nu poate reglementa tot, cu atât mai mult nu poate reglementa ceea ce încă nu există. Dacă ar fi să dau un exemplu, m-aș referi în primul rând la apariția și ulterior dezvoltarea spectaculoasă a ideii de ride-sharing. Ideea nu a fost reglementată suficient prin intermediul legislației, pentru simplul motiv că nu existau experiențe similare care să facă necesar acest lucru. Uber a apărut și s-a dezvoltat exploatând o nișă neacoperită de nimeni, ajungând în doar șase ani de viață să depășească companii cu o vechime de peste 100 de ani. La finalul anului 2015, valoarea companiei Uber a fost de 68 de miliarde de dolari și a depășit General Motors, dar și alte companii auto precum Renault, Ford, Fiat sau Tesla. Slaba reglementare a acestui concept este demonstrată de reticiența cu care compania a intrat pe unele piețe, printre care exemplul Franței este elocvent, taximetriștii protestând vehement împotriva noilor concurenți.