Reorganizarea hărții instanțelor judecătorești a adus numai beneficii. O spune președintele Judecătoriei Chișinău, Radu Țurcanu, care a precizat că au fost reduse costurile per instanță și per dosar. Mai mult, magistratul a vorbit și despre mutarea judecătorilor din muncipiul Chișinău într-un sediu unic. În opinia sa, acest lucru nu este posibil, întrucât în clădirea fostului Minister al Agriculturii nu încap cei 750 de angajați ai instanței. Cum vede activitatea de mai departe a Judecătoriei Chișinău, cum a fost gestionată situația în privința transferului dosarelor de insolvabilitate și dacă este mulțumit de salariile care se acordă, aflați din interviu. Reorganizarea judecătoriilor, un pas pentru îmbunătățirea calității justiției Bizlaw: Dle. președinte, sistemul judecătoresc a fost recent reformat și au fost comasate mai multe instanțe. Cum s-a schimbat activitatea acestora, dar și a judecătorilor, în opinia dvs? Radu Țurcanu: Comasarea mai multor instanțe este o inițiativă de reformare a sistemului per ansamblu în Republica Moldova. Eficientizarea instanțelor în înfăptuirea actului de justiție a adus necesitatea reorganizării în general a sistemului. S-au redus din instanțele judecătorești, din 43 în 15, ca sediu principal, plus celelalte sedii adiacente sau secundare. Condiția comasării instanțelor a generat unele obiective, după părerea mea. S-a mers pe consolidarea capacității instituționale ale instanțelor și s-a consolidat independența sistemului judecătoresc per ansamblu. În opinia mea, după un an de când legea este în vigoare și produce efecte, s-a îmbunătățit calitatea actului justiției. S-a îmbunătățit specializarea judecătorilor. Pentru prima dată, odată cu punerea în aplicare a legii, au fost selectate două instanțe pilot, Judecătoria Chișinău, sediul Rîșcani, și Judecătoria Bălți. Pentru că a adus foloase cuvenite, proiectul acesta a fost implementat pe întreg teritoriul Republicii Moldova. Atuurile, în viziunea mea, sunt în primul rând reducerea costurilor per dosar și per instanță. S-au redus substanțial costurile în domeniul întreținerii sediilor, s-a mers pe ideea asigurării unei infrastructuri mai flexibile și mai bună în instanța de judecată și s-au redus costurile per dosar. ”Noul” sediu al Judecătoriei Chișinău, neîncăpător pentru magistrați BizLaw: Autoritățile au decis că Judecătoria Chișinău trebuie să aibă sediul în clădirea în care a fost anterior Ministerul Agriculturii. Din câte știm deocamdată în acest imobil s-au mutat doar magistrații de la sediul Centru, când se vor muta și ceilalți? Radu Țurcanu: În data de 1 noiembrie 2017 s-a dispus transferul Judecătoriei Chișinău, sediul Centru, în incinta Ministerului Agriculturii, fosta clădire, de pe strada Stefan cel Mare, 162. Transferul magistraților în această clădire a presupus mutarea a 50 de judecători, plus funcționarii, grefieri, asistenți, și staff-ul tehnic. În prezent, din cele 17 etaje sunt funcționale pentru sediul Centru al Judecătoriei Chișinău doar șapte etaje. În urma ultimelor modificări, începând cu 1 ianuarie 2018 s-a dispus și transferul judecătorilor specializați în materie de insolvabilitate și lichidare. Sunt acoperite opt etaje din 17. Celelalte etaje nu le asimila, pentru că sunt date în locațiune pentru alte instituții publice: Președinția, SIS, AIPA. BizLaw: Să înțeleg că fostul imobil al Ministerului Agriculturii nu este o clădire potrivită pentru a găzdui o instanță atât de mare cum este Judecătoria Chișinău? Radu Țurcanu: Bineînțeles că nu. Vreau să vă spun că se vehiculează că ar fi cazul ca și Judecătoria Chișinău, sediul Rîșcani, să fie transferat în acest imobil. Inițial, s-a pus poziția ca toți judecătorii din municipiul Chișinău să fie tranferați în această clădire, Palat al Justiției. Nu putem face față cerințelor, pentru că fizic nu putem fi amplasați toți judecătorii în această clădire. Potrivit statelor de personal, în prezent, Judecătoria Chișinău numără 750 de persoane -  150 de judecători, cu cinci locuri vacante, grefieri, asistenți, inclusiv staff-ul tehnic. Fizic nu putem acoperi. BizLaw: Recent, ministrul Justiției a lăsat să se înțeleagă că nu este de acord ca în acest imobil să funcționeze Judecătoria Chișinău. Ați discutat acest subiect?  Radu Țurcanu: Bineînțeles că am discutat acest subiect. Am discutat acest subiect inclusiv cu vicepreședinții instanțelor și cu președintele CSM, la nivel de program de implementare. Ideile au fost împărțite, au fost diferite. S-a discutat inițial că dacă Judecătoria Buiucani se tranferă în sediul nou, în sediul Preturii Buiucani să treacă judecătorii Judecătoriei Chișinău, sediul Centru. Vă dați seama că este o problemă, în primul rând, pentru colegii noștri judecători. S-a primit așa ca într-un an de zile ei au fost tranferați de trei ori. De pe strada Bulgară, pe Stefan cel Mare, ulterior de pe strada Ștefan cel Mare în incinta Ministerului Agriculturii. Este vorba și de chestii logistice și amenajări de birouri, inclusiv deservirea, amplasarea tuturor rețelelor, mă refer la programul PIGD, care sunt necesare pentru activitatea propriu zisă. BizLaw: Și inclusiv transferul dosarelor… Radu Țurcanu: Inclusiv transferul dosarelor. Vreau să vă spun că nu este așa de simplu, or costurile pentru transfer, asigurare, logistică au fost mari. ”Judecătorii din Chișinău ar trebui să rămână în sediile vechi” BizLaw: Având în vedere acest tablou, în opinia dvs, este necesar ca Judecătoria Chișinău să fie concentrată într-o singură clădire sau este mai bine să se rămână pe sedii, așa cum este acum? Radu Țurcanu: Părerea mea pur subiectivă ar fi mai bine să rămânem la sediile vechi. Vreau să vă spun că sediul Ciocana este cotat ca unul dintre cele mai bune sedii, cu săli separate, cu infrastructură, cu locuri de parcare, inclusiv cu săli de ședință, izolatoare, cu birouri separate pentru judecători, inclusiv pentru funcționari. Exact aceeași situație este în Judecătoria Chișinău, sediul central, adică sediul Botanica. Este o clădire nouă, recent renovată, perioada 2015-2016, cu toate condițiile și accesoriile, izolatoare și toate celelalte. Dacă este să ne referim la Judecătoria Buiucani, ca sediu nou, în curând se vor bucura judecătorii transferându-se în acest imobil. În prezent, incinta ministerului Agriculturii nu este adapată cerințelor și necesităților pentru înfăptuirea actului de justiție. Vorbesc aici de săli de ședință, izolator, care este o necesitate stringentă pentru o instanță, despre infrastructură, despre terenul adiacent, parcări, pentru că în ultimul timp justițiabilii, inclusiv avocații, nu au unde parca. Problema este că se blochează câteodată artera principală, escorta deseori se întâlnește cu delegațiile oficiale, și ca loc amplasat strategic nu este bun. Judecătorile ”s-au trezit” cu dosare de insolvabilitate BizLaw: Ultimele schimbări la Codul de procedură civilă a adus judecătorilor din instanțele de drept comun dosarele de insolvabilitate. Au fost voci care au spus că magistrații din judecătorii nu ar fi pregătiți să examineze asemenea tipuri de dosare. Este adevărat sau este o chestiune de timp, până când judecătorii vor fi instruiți pentru a examina cauzele?  Radu Țurcanu: Dacă nu vă supărați, dați-mi voie să vă contrazic. Un judecător când este numit în funcție dă un examen de capacitate. Materia care este asimilată este generală. Nu e civil, penal, insolvabilitate. Nu este adevărat. Până acum au fost judecătorii în prima instanță care examinau toate categoriile de dosare, deoarece nu erau specalizările, și civile, și penale, și contravenționale și de altă natură. Odată cu modificarea legii, la sfârșitul anului cu punerea în aplicare din ianuarie 2018, au apărut un șir de categorii de dosare, vorbesc despre dosarele insolvabilitate și de lichidare, prin care s-a luat competența prin natura legii de la Curtea de apel, ca instanță competentă, și s-a atribuit în prima instanță. În prezent, peste trei mii de dosare urmează să fie transferate de la Curtea de Apel în prima instanță. Pentru a debloca această situație, CSM, în luna ianuarie, a emis o hotărâre prin care a dispus formarea unui colegiu specializat, cu amplasarea în Judecătoria Chișinău, sediul Centru, la etajul 8, ca etaj separat, a acestor magistrați, care vor examina dosarele de insolvabilitate și lichidare. BizLaw: A îngreunat această modificare activitatea instanței pe care o conduceți? Radu Țurcanu: Sincer să vă spun un pic a îngreunat activitatea instanței și vă spun din ce cauză. Pentru că acești judecători, care au fost numiți, 10 la număr,  aveau în procedură și în gestiunea sa dosare atât civile, cât și penale. Bineînțeles că aceste dosare, dacă nu au fost făcut fondul cauzei, au fost redistribuite de către vicepreședinți, însă restul dosarelor sunt în continuare în gestiunea lor. Este un pic de discomfort acum la început pentru că sunt nevoiți să examineze și dosarele de insolvabilitate și alte categorii de cereri adiacente la categoria dosarelor de insolvabilitate. Managementul în cea mai mare instanță. Provocările funcției BizLaw: În curând o să împliniți un an de când sunteți la conducerea Judecătoriei Chișinău. Cum apreciați activitatea instanței în această perioadă? Radu Țurcanu: Așa a fost să fie că odată cu numirea mea în funcție s-a schimbat și cadrul legal existent în domeniul organizării judecătorești, cu reformarea hărții judecătoriilor, cu specializarea judecătorilor. Este un început promițător de cale, este o muncă nu atât de simplă. Pe lângă faptul că sunt în calitate de administrator, am și dosare în procedură care urmează să le examinez. Asta nu înseamnă că trebuie să-mi pierd calificarea pe dosare. Credeți-mă, când am un pic de timp liber mă dedic dosarelor, le studiez, pregătesc informația necesară, inclusiv acele eventuale întrebări care sunt pentru părți și tot timpul încerc să fac față cerințelor. Reticența din partea altor autorități sau a vicepreședinților din teritoriu, că ”iată că sediul Central, că e președinte”, se simte un pic, dar eu cred că de comun acord, făcând același lucru, vom depăși și barierele psihologice, și barierele de ordin organizatoric, și alte categorii de probleme care cu siguranță le vom înfrunta, vom găsi soluții și vom ajunge la un numitor comun pentru promovarea imaginii Judecătoriei Chișinău față de justițiabili și față de societate în general. BizLaw: Presupun că este foarte mult de muncă. Cât la sută din programul dvs îl dedicați pentru examinarea dosarelor? Radu Țurcanu: În acest sens este o hotărâre a Consiliului Superior al Magistraturii pentru președintele și pentru vicepreședinții din muncipiul Chișinău, datorită specificului activității și volumului mare de lucru. Chiar și așa, referitor la categoriile de dosare, după datele statistice, nu am mai puține ca un vicepreședinte. Sunt judecător specializat în materie civilă și vreau să vă spun că am multe dosare în procedura mea. Vin câte 4-5, chiar și șapte dosare. BizLaw: Ați ales sa fiți magistrat. De ce judecator și nu procuror? Sau de ce nu avocat sau executor judecătoresc? Radu Țurcanu: Bună întrebare. Aș începe cu un exemplu. Înainte de asta am fost funcționar public în Parlamentul Republicii Moldova. Am activat 10 ani și la un moment dat am zis: ”Până aici!”. Nu am simțit o plictiseală la nivel de activitate, dar după ce am susținut examenul, președintele țării m-a întrebat ”Din ce cauză totuși ați hotărât să faceți acest pas?”. Am zis că tot timpul o schimbare este binevenită. Mi s-a întipărit pentru tot restul vieții cuvintele pe care mi le-a spus președintele: ”În cazul în care nu este tragere de sine și deja te-ai plictisit de un lucru, trebuie să faci altceva, util și plăcut atât pentru tine, cât și pentru semenii tăi sau cei apropiați”. Și am hotărât să mă fac judecător. BizLaw: Presupun că dvs. când ați devenit judecător aveați o vârstă de peste 30 de ani. În aceste condiții vă întreb dacă ar trebui să existe un plafon de vârstă pentru cei care doresc să devină judecători? Radu Țurcanu: Părerea mea subiectivă, cred că da. Aici am să deschid o paranteză. Practica europeană, și nu am să mă duc departe, ci la colegii din România, demonstrează faptul că după terminarea facultății aplică la funcții de judecător, indiferent că au o vârstă mai fragedă, fără a lua în calcul acest cenz de vârstă. O parte din țări au acest cenz de vârstă sau mai exact marea majoritate a țărilor din Uniunea Europenă. Vreau să vă spun că odată cu implementarea legii în partea ce ține de Institutul Național al Justiției, cadrele pregătite în această instituție sunt bine instruite. Absolvenții instituției foarte ușor se regăsesc pe băncile instanțelor de judecată în calitate de magistrați. Pregătirea este una înaltă, dar niciodată vârsta nu a fost un moft și bătrânețea un viciu. Atât timp cât face față cerințelor, vârsta nu-ți poate pune amprenta sau să impună o anumită conduită. (Ne)încrederea în judecători. Mit sau realitate? BizLaw: Un studiu efectuat la comanda CSM a arătat că oamenii în continuare nu au încredere în judecători. În opinia dvs. de unde vine această neîncredere a cetățenilor? Există temei ca oamenii să nu aibă încredere în judecători? Radu Țurcanu: Încrederea în judecători și, în general, în sistemul judecătoresc, pentru cetățenii simpli, este una foarte importantă. Dar, țin să constat cu mare regret că presa liberă și independentă din Republica Moldova nu aduce în mod corect această informație în fața cetățenilor. Or, neinformarea corectă își lasă amprentă inclusiv în privința sistemului. Dar aceasta nu înseamnă că oamenii nu trebuie să aibă încredere în judecători și în justiție. Foarte mulți cetățeni venind în fața instanței de judecată își schimbă părerea. Aprecierea probelor, comportamentul participanților la proces, conduita judecătorilor, a grefierilor, a asistenților, schimbă părerea. Chiar dacă au pierdut procesul, oamenii merg cu ideea că poate ei nu au procedat corect în unele situații. Bineînțeles că cel care nu a fost niciodată în fața instanței de judecată sau care nu a trecut pragul judecătoriei, are păreri diferite. Dar, consider că presa ar trebui să fie cu mult mai bine pregătită ca să informeze și să aducă în fața cetățenilor informația despre sistem, despre reforme. Multă lume nu știe că s-au făcut reforme în justiție, că s-a optimizat harta judecătorească, că s-au specializat judecătorii și toți pașii buni. Radu Țurcanu: Nivelul salariilor judecătorilor este satisfăcător BizLaw: Referitor la salarizarea judecătorilor. Sunteți mulțumit de ceea ce se oferă drept remunerare pentru magistrați? Este suficient sau este loc de mai bine? Radu Țurcanu: Să știți că nivelul salariilor judecătorilor este satisfăcător. Această s-a reușit odată cu modificarea Legii cu privire la salarizarea judecătorilor și procurorilor. Salariul judecătorilor este unul foarte important, este unica sursă de venit, ceea ce presa nu tot timpul apreciază aceasta. Cu excepția cadrelor didactice, judecătorul nu are unde în altă parte lucra și prin imperativul legii, categoric, nu poate să exercite o altă muncă decât cea enunțată. Cred că este loc pentru și mai bine, dar este satisfăcător, în coraport cu coșul minim de consum și salariul pe economie. Relația judecător - procuror - avocat. De voie sau de nevoie? BizLaw: În prezent, există un dialog între judecători, procurori și avocați? Cum se colaborează între aceste trei profesii? Radu Țurcanu: Să știți că judecătorul, procurorul și avocatul sunt cei trei actori în justiția mare, pentru că fiecare își aduce aportul său la diferite intervale în cadrul procesului. Interacțiunea aceasta este una iminentă și necesară pentru înfăptuirea actului justiției și finalitatea acestuia. Legătura care există cred că este una sănătoasă atât pentru procurori, cât și avocați și de ce nu, și pentru judecători, în limita permisă de lege. BizLaw: În calitate de judecător, cum apreciați activitatea apărătorilor? Cu siguranță ați avut în față sute de avocați. Cât de bine pregătiți sunt sau unde mai au de învățat? Radu Țurcanu: În mare parte, majoritatea avocaților au o prestație foarte bună în instanța de judecată. Trebuie să constat faptul că foarte mulți avocați tineri ”mânuiesc” buchia legii foarte bine, se pregătesc destul de bine pe dosare și chiar au câștig de cauză, când de partea cealaltă a baricadei se află tot un coleg de-al lui cu o vârstă mai înaintată. BizLaw: Vă mulțumesc pentru interviu!