Curtea de Apel Bălți a respins demersul Ministerului Justiției, prin care solicitat încasarea, în ordine de regres, a sumei de aproape 250 de mii de lei, de la trei magistrați ai Curții de Apel Chișinău. Cauza vizează magistrații Anatolie Minciună, Ana Panov și Victor Pruteanu, care figurează în cazul Botezatu contra Republicii Moldova. În acest dosar, CtEDO a constatat că a fost violat dreptul persoanei la judecarea cauzei echitabil și în termeni rezonabili, fiind atestată o întârziere de tocmai opt ani. Cererea de chemare în judecată, depusă de Ministerul Justiție, a fost respinsă de Judecătoria Chișinău. Ministerul a contestat cu apel hotărârea instanței de fond, solicitând admiterea cererii de apel, casarea hotărârii primei instanţe, cu pronunţarea unei noi hotărâri de admitere integrală a acţiunii. Totuși, prin încheierea Curții de Apel Chișinău s-a ridicat cauza civilă și a fost remisă Curții Supreme de Justiție pentru soluționarea chestiunii cu privire la strămutarea cauzei la o altă instanță de același grad. Și asta pentru a nu trezi careva aparențe de imparțialitate, din motiv că pârâții pe dosar sunt judecători la Curtea de Apel Chișinău. În urma examinării, Curtea Supremă de Justiție a decis strămutarea cauzei pentru examinare la Curtea de Apel Bălți. Instanța din Bălți nu a dat curs cererii de apel depusă de Ministerul Justiției și a acordat apelantului termen suplimentar pentru prezentarea cererii de apel cu motivele de fapt și de drept. Ulterior, Ministerul a depus cererea de apel motivată împotriva hotărârii instanței de fond prin care a solicitat admitere a acțiunii. În motivarea cererii de apel, Ministerul Justiției a indicat că acțiunile judecătorilor vizați reprezintă o neglijare gravă a unui drept evident şi în mod constant confirmat de jurisprudenţa CEDO. Astfel, consideră că concluziile instanţei de fond precum că răspunderea judecătorilor nu poate rezulta doar din constatările Curţii Europene prin care se atestă o încălcare a Convenţiei, este nejustificată. Apelantul a mai precizat că reieşind din norma legală Ministerul Justiţiei este obligat să intenteze acţiunea în regres, dacă se întrunesc condiţiile stabilite prin lege, în termen de trei ani din ziua achitării sumelor stabilite prin hotărârea sau decizia Curţii Europene ori prin acordul de soluţionare pe cale amiabilă. Totuși, instanța de apel, analizând materialele, a decis că apelul declarat de Ministerul Justiței este neîntemeiat, întrucât hotărârea instanţei de fond a fost emisă cu examinarea tuturor circumstanţelor cauzei în ansamblu lor, cu aprecierea corectă a probelor prezentate, cu aplicarea corectă a normelor de drept material şi procedural. Mai mult, Curtea de Apel a precizat că în baza art.19 alin.(1) al Legii cu privire la statutul judecătorului, judecătorul nu poate fi tras la răspundere pentru opinia sa exprimată în înfăptuirea justiţiei şi pentru hotărârea pronunţată dacă nu va fi stabilită, prin sentinţă definitivă, vinovăţia lui de abuz criminal. Prin urmare, apelul declarat de Ministerul Justiţiei a fost respins și a fost menținută hotărârea instanței de fond. Decizia este definitivă, dar poate fi atacată cu recurs la Curtea Supremă de Justiţie.