Utilizarea salariului mediu pe economie ca indicator de referință la calcularea salariilor în sectorul bugetar este o practică defectuoasă, care creează dificultăți în prognozarea și asigurarea stabilității salariilor angajaților, precum și a alocațiilor bugetare prevăzute în acest scop. Concluzia se regășește în avizul Ministerului Finanțelor la o inițiativă legislativă privind crearea unui mecanism de salarizare al angajaților Serviciului Prevenirea și Combaterea Spălării Banilor. Documentul urmează să fie examinat în ședința de miercuri a Guvernului. Totodată, în aviz se menționează că majorarea salariilor unor funcții de demnitate publică urmează a fi abordată într-un cadru complex, împreună cu alte funcții de demnitate publică din stat. Astfel, se propune ca modificările legislative să nu vizeze condițiile actuale de salarizare a angajaților structurii respective din cadrul Centrului Național Anticorupție, cu excepția funcțiilor noi de demnitate publică. Prin urmare, conform avizului, pentru directorul Serviciului ar urma să se stabilească un cuantum al salariului lunar de 10,5 mii de lei, iar pentru directorul adjunct de 9,5 mii de lei. Pe de altă parte, inițiativa legislativă a deputaților prevede că salariile acestora să fie de cinci și respectiv 4,7 salarii medii pe economie. Conform indicatorilor anului trecut, lefele acestora ar depăși suma de 30 și, respectiv, 28 de mii de lei. Autoritățile estimează că cheltuielile suplimentare legate de introducerea a trei funcții de demnitate publică noi vor fi în sumă totală de 800 de mii de lei. De asemenea, Ministerul de Finanțe propune salarii mai mici și pentru funcționarii publici cu statut special din cadrul Serviciul Prevenirea și Combaterea Spălării Banilor. Grila de salariu al acestora trebui să varieză între o mie și 2.350 de lei, în opinia autorității. Asta în condițiile în care legiuitorii propuneau ca salariile acestora să înceapă de la trei salarii medii pe economie, adică de la 18 mii de lei.