În momentul intentării procesului de insolvabilitate, masa debitoare reprezintă toate bunurile debitorului la data intentării procesului de insolvabilitate, precum şi cele pe care acesta le dobândeşte şi le recuperează pe parcursul procesului. Proprietatea deţinută de debitor în comun cu terţii este raportată cu titlu provizoriu la masa debitoare, indiferent de acordurile încheiate între ei. În caz de litigiu între coproprietarii bunului inclus în masa debitoare, partajarea se face într-un proces separat de către instanţa de insolvabilitate pe al cărei rol se află cauza. Debitorul răspunde pentru obligaţii doar cu partea sa din proprietatea comună. Bunurile aflate în proprietatea comună în devălmăşie a soţilor se includ în masa debitoare. Debitorul răspunde pentru obligaţii doar cu partea sa din proprietatea comună în devălmăşie, urmînd ca instanţa de insolvabilitate să separe cota corespunzătoare din proprietatea comună în conformitate cu dispoziţiile Codului civil. Ce bunuri nu se includ în masa debitoare? În masa debitoare nu se includ  bunurile scoase din circuitul civil, bunurile care, în conformitate cu Codul de procedură civilă, nu sunt pasibile de executare silită şi drepturile patrimoniale inalienabile ale debitorului. Dacă în masa debitoare există bunuri excluse din circuitul civil, administratorul insolvabilităţii notifică proprietarul lor. Acesta este obligat să ridice bunurile în termen de 30 de zile calendaristice din momentul notificării. În cazul încălcării acestui termen, proprietarul trebuie să restituie cheltuielile de întreţinere a bunurilor excluse din circuitul civil. Legea spune că fondul social de locuinţe, instituţiile preşcolare şi obiectivele de infrastructură comunală vor fi valorificate/lichidate. În cazul în care bunurile nominalizate nu vor putea fi valorificate/lichidate, vor fi transmise autorităţilor administraţiei publice locale, care preiau obligaţiile de întreţinere şi de menţinere în funcţiune a acestor obiective conform destinaţiei, la expirarea a 30 de zile de la notificarea lor despre acest fapt. În cazul valorificării şi/sau al lichidării fondului social de locuinţe, instituţiilor preşcolare şi obiectivelor de infrastructură comunală, autorităţile administraţiei publice locale au dreptul de preemţiune. Una dintre condiţiile obligatorii ale valorificării şi/sau lichidării fondului social de locuinţe, a instituţiilor preşcolare şi a obiectivelor de  infrastructură comunală este păstrarea destinaţiei lor. În caz de nerespectare a destinaţiei lor, autoritatea administraţiei publice locale poate solicita instanţei de judecată anularea dreptului de proprietate al cumpărătorului sau al dobânditorului şi remiterea acestui drept către autoritatea administraţiei publice locale. În acest caz,  mijloacele băneşti achitate de cumpărător sau valoarea creanţei stinse dobânditorului vor fi restituite acestora de la bugetul autorităţii administraţiei publice locale care a solicitat anularea. În procesul de insolvabilitate, masa debitoare servește la executarea creanţelor patrimoniale ale creditorilor. Cine sunt creditorii chirografari? Legea insolvabilității definește că creditorul chirografar drept un creditor negarantat care, la momentul intentării procesului de insolvabilitate, are o creanţă patrimonială faţă de debitor. Creanţa patrimonială a creditorului chirografar se consideră născută până la momentul intentării procesului de insolvabilitate în cazul în care raporturile pe care se bazează au apărut până la acest moment. Creanţele chirografare se împart în ranguri şi se plătesc în următoarea consecutivitate:
  • creanţele din dăunarea sănătăţii sau din cauzarea morţii. Capitalizarea acestor creanţe se face conform Legii cu privire la capitalizarea plăţilor periodice;
  • creanţele salariale faţă de angajaţi, cu excepţia persoanelor indicate la art. 247 din Legea insolvabilității şi remuneraţia datorată conform drepturilor de autor;
  • creanţele pentru creditele acordate de Ministerul Finanţelor (suma principală, dobânda, comisionul de angajament, fondul de risc), creditele interne şi externe acordate cu garanţie de stat, impozitele şi alte obligaţii de plată la bugetul public naţional;
  • creanţele de restituire (achitare) a datoriilor faţă de rezervele materiale ale statului;
  • alte creanţe chirografare care nu sunt de rang inferior.
Creanţele chirografare de rang inferior care au următoarele clase:
  • dobânda la creanţele creditorilor chirografari calculată după intentarea procesului;
  • amenzile, penalităţile şi alte sancţiuni financiare (pecuniare), precum şi cele cauzate de neexecutarea obligaţiilor sau din executarea lor necorespunzătoare;
  • creanţele din prestaţiile gratuite ale debitorului;
  • creanţele legate de rambursarea creditelor de capitalizare şi/sau împrumuturile unui asociat, acţionar sau membru al debitorului ori ale persoanelor afiliate sau interdependente şi alte asemenea creanţe;
  • creanţele salariale ale persoanelor.
Creanţele chirografare se execută conform rangului acestora. Creanţele următorului rang se execută numai după executarea în totalitate a creanţelor rangului precedent. În caz de insuficienţă a masei debitoare, distribuirea bunurilor în cadrul aceluiaşi rang se efectuează proporţional.