Elveţienii încearcă să încurajeze noile tehnologii fără să-şi rişte reputaţia. Orăşelul elveţian Zug a devenit un hub mondial pentru monede virtuale şi tehnologia blockchain pe care acestea se bazează, devenind cunoscut drept ”Crypto Valley”, cu aproape 200 de companii care utilizează blockchain-ul, scrie zf.ro. Acolo îşi are sediul şi fundaţia din spatele Ethereun, a doua mare cripto­monedă după bitcoin. Johann Schneider-Ammann, ministru al economiei, a lăudat orăşelul Zug, considerându-l un model pentru Elveţia, aceasta putând deveni o ”criptonaţiune”. Graţie Zug, Elveţia s-a clasat anul trecut a doua, după SUA, din punctul de vedere al fondurilor generate din ofertele iniţiale de criptomonede. Strategia are riscuri evidente, totuşi. Criptomonedele suferă oscilaţii puternice de preţ, riscând să aducă investitorilor pierderi masive. La nivel mondial, autorităţile avertizează cu privire la fraudă sau ameninţări la adresa sistemului financiar. ”Mă tem că toată această lipsă de transparenţă va afecta statutul Zug la nivel internaţional”, spune Andreas Hurlimann, un oficial local. ”Nu ştii de unde vin şi unde se duc banii”. În pofida dimensiunii sale reduse şi regiunii liniştite în care este localizat, Zug, prin taxele sale reduse, atrage de decenii antreprenori, fonduri de hedging şi bancheri. Unul dintre primii antreprenori care s-au lansat în valul criptomonedelor a fost Johann Gevers, un om de afaceri sud-african care a lansat Monetas, un sistem de plăţi digitale, în 2013. Reputaţia Elveţiei pentru stabilitate şi un sistem politic descentralizat au atras industria aflată la început. De ajutor au fost şi neutralitatea istorică a ţării, cât şi buncărele de acolo. Există totuşi şi probleme. Una este cum să tranzacţionezi cu băncile locale care nu au încredere în avuţia câştigată în lumea cripto. Mai important, soarta ”Crypto Valley” depinde de gradul de satisfacţie al investitorilor. Mai există apoi riscul ca politicienii să înăsprească regulile, poate ca reacţie la presiuni din afară. Experţii locali se îndoiesc însă că guverne străine ar forţa astfel de acţiuni. Totuşi, autorităţile elveţiene sunt precaute, încercând să încurajeze noile tehnologii fără a risca reputaţia ţării. Pentru unii ”pionieri” din industrie şi analişti, această prudenţă este îngrijorătoare având în vedere că şi alte oraşe au ambiţii similare, de a deveni cripto-hub-uri. Richard Olsen, fondator şi CEO al Lykke, o platformă de schimb bazată pe blockchain, spune că oraşul, şi ţara, trebuie să profite de acest moment pentru a-şi întări poziţia de lider cât se mai poate.