Avocatul unui bărbat, acuzat că a condus în stare de ebrietate un motocultor, solicită Curții Constituționale să verifice constituționalitatea unor prevederi ale Codului contravențional. Mai exact acesta vrea ca magistrații să se expună asupra alin. (1), (2) și (3) ale art. 233 care prevăd că ”(1) Conducerea vehiculului de către o persoană care se află în stare de ebrietate produsă de alcool ce depăşeşte gradul maxim admisibil stabilit de lege, dacă fapta nu constituie infracţiune, se sancționează cu amendă de la 350 la 500 de unități convenționale cu privarea de dreptul de a conduce vehicule pe un termen de la 2 la 3 ani. (2) Predarea cu bună ştiinţă a conducerii vehiculului către o persoană care se află în stare de ebrietate produsă de alcool ce depăşeşte gradul maxim admisibil stabilit de Guvern sau în stare de ebrietate produsă de substanţe narcotice, psihotrope şi/sau de alte substanţe cu efecte similare, dacă fapta nu constituie infracţiune, se sancționează cu amendă de la 350 la 500 de unități convenționale cu aplicarea a 6 puncte de penalizare sau cu privarea de dreptul de a conduce vehicule pe un termen de la 1 la 3 ani. (3) Acţiunile specificate la alineatele (1)–(21), în cazul în care admiterea la trafic a conducătorului de vehicul nu prevede obligaţia de a deţine permis de conducere, se sancţionează cu amendă de la 400 la 500 de unităţi convenţionale sau cu muncă neremunerată în folosul comunităţii pe o durată de la 20 la 40 de ore sau cu arest contravenţional pe un termen de 15 zile”. De asemenea, apărătorul solicită să fie declarată neconstituțională sintagma ”gradul maxim admisibil stabilit de lege” din art. 233. El susține că această expresie nu se regăsește în alte norme legale. Potrivit acestuia în Regulamentul privind modul de testare alcoolscopică și examinare medicală pentru stabilirea stării de ebrietate și naturii ei este utilizat termenul de ”grad avansat”. Avocatul susține că echivalarea celor două noțiuni este inadmisibilă. Totdată, autorul sesizării nu este de acord cu sancțiunile prevăzute pentru persoanele care nu poartă obligația de a deține permis de conducere. El susțin că amenzile sunt mai mari și sunt prevăzute și pedepse sub formă de muncă neremunerată în folosul comunității, precum și arest contravențional. Avocatul susține că în acest caz are loc discriminarea persoanei după criteriul lipsei unei obligații care, spre deosebire de criteriul lipsei unui drept, nu poate fi temei pentru justificarea discriminării. Sesizarea a fost depusă într-un dosar în care un bărbat contestă un proces-verbal întocmit pentru că ar fi condus un motocultor în stare de ebrietate. Judecătoria Ungheni a hotărât că bărbatul trebuie să achite o amendă în valoare de 20 de mii de lei. Hotărârea a fost atacată cu recurs la Curtea de Apel Bălți, iar Colegiul penal a admis recursul cu casarea integrală a hotărârii atacate și a dispus rejudecarea cauzei în prima instanță, în alt complet de judecată.